13- Obsession

Edward P.o.v.

Ziua urmatoare trecuse fara incidente prea multe.Dintr-un motiv bizar , Jasper zambise aproape toata ziua.

„Bella e o fata draguta.” imi spuse intamplator.

Pentru un moment m-am panicat,intrebandu-ma daca si-a dat seama ca o placeam,dar in momentul urmator plecase, asa ca nu am avut ocazia sa il intreb la ce naiba se referea.

Dupa ore,am plecat in parc cu Connor, Mitchell,Mason si Jasper si l-am chemat si pe Emmet pentru a echilibra numarul.Am facut putin sport pentru cateva ore ; Mitchell ,Jasper si eu ia-am batut pe Connor, Emmett si Mason la orice am facut.Apoi cu totii am mers la Pizza Hut pentru cina ,prostindu-ne ca de obicei pana eram dati afara din restaurant.

Emmett se intoarse cu mine acasa sa o vada pe mama,pe tatal meu si pe Alice.

„Ce iti face sotia?” ma intreba zambind.

Am tipat. „Ce iti face prietena?”

Spre surprinderea mea nu ma ataca pentru intrebarea mea,in schimb isi duse mana in spatele gatului incepand sa si-l mangaie nervos. „De fapt, ma gandeam sa o cer in casatorie … ” recunoscu.

Am oftat „Tu ce?!”

„Vreau sa ii propun lui Rose sa se marite cu mine,dar nu stiu cum!” Emmett imi spuse.

„Si imi ceri mie sfatul?”

„Ei bine..” spuse „Tu esti tipul care are cel mai mult treaba cu femeile,nu?”

Nu stiu de ce,dar titlul pe care candva il iubeam,acum parea ca un titlu bolnav , imi provoca greata. „Da,eu sunt un jucator,” am raspuns cu amaraciune.

„Hey ,hey!” Emmett incerca sa isi retraga cuvintele. „Nu trebuie sa reactionezi asa! Nu am vrut sa iasa asa. Tu stii cum sa impresionezi fetele, asa e?”

„Nu.” am murmurat.

„Whoa, ce s-a intamplat Eddie?”

„Nimic.” am mintit in timp ce intram pe usa.

„Scumpo,am ajuns!” Emmett tipa ca de fiecare data cand intra pe usa.

El se indrepta pentru a intra in bucatarie in timp ce eu mi-am dat papucii jos din picioare,si ma indreptam catre scari pentru a merge sa fac un dus.

Dar am dat peste cineva in capatul scarilor.

„Oh!” Bella exclama. „Scuze.” Rosu ii colora obrajii in timp ce ochii ei se intalnira cu ai mei.

„Nu,eu imi cer scuze.” am spus ,apoi remarcasem cu ce era imbracata : o rochita rosie scurta,mulata ,care ii evidentia corpul si care nu lasa loc pentru imaginatie, o pereche de sandale rosii cu toc stiletto bune pentru a te sinucide, si avea in mana o gentuta tot rosie.Asta era tot. „Pleci …undeva?” am intrebat suspicios.

„um..” imi spuse rosind si mai mult daca asta era posibil.

„Da.” Alice aparu de nicaieri pentru a raspunde in locul Bellei. „Merge la o intalnire.”

Mi-am simtit sangele care se transforma in gheata in timp ce m-am uitat direct la Alice, uitand de Bella „Unde merge???”

„La o intalnire.” Alice pocni din degete zambind. Nu s-a saturat Bella ca Alice sa tot raspunda in locul ei? Eu cel putin m-am saturat. Cred ca asta evidentia diferenta dintre noi ;Bella era prea draguta iar eu eram un tampit.

„O ce ?!” am oftat „Cu cine !?!”

„Oh da, am priceput. ” Bella ne intrerupsese conversatia cu o voce rece. „Cine ar merge la o intalnire cu ea , nu ?!?”

M-am uitat surprins catre ea. „CE? Nu. Nu asta am vrut sa spun…”

„Cum spui tu…” spuse „Daca nu sunt genul tau,nu inseamna ca nu sunt genul altcuiva .Se impinse pentru a trece de mine,apoi cobora scarile in graba.

„Bella.” am fugit dupa ea. „Bella, nu am vrut sa spun asta.”

„Sigur ca nu.” imi raspunse sarcastic.Vocea ei se sparse la sfarsitul propzitiei iar asta ma ranise.

„Bella,te rog..” m-am intins prinzandu-o de mana. „Am fost doar surprins.”

„Da,stiu.” imi sopti tragandu-si mana.

Am oftat,facand un pas catre ea.Puteam sa simt cum Alice ne privea din capatul scarilor,dar am ignorat o . „Bella.” am murmurat. „Te rog,asculta-ma.Eu…” am incercat sa continui.

Ea facu un pas departe de mine. „Nu Edward.” imi spuse ferm. „Nu vreau sa iti aud scuzele.Stiu ce vrei sa spui,si stiu ca nu e adevarat.

„Nu , nu stii.” am insistat. „Bella,de ce mergi?”

Ea ma privi. „Pentru ca vreau. Nu te inteleg Edward. De ce iti pasa?”

Pentru ca te plac prea mult. „Pentru ca stiu ca nu iti place de nici unul dintre baietii de la scoala.” Pentru ca nici unul dintre ei nu este suficient de bun pentru tine. Pentru ca nici chiar eu nu sunt suficient de bun pentru tine.

„Ei bine…” Bella raspunse cautandu-si cuvintele. Intr-un final rostindu-le puternic. „Asta arata cat de multe stii ..”

„Bella” Pana si eu puteam auzi cat de stins era tonul vocii mele. Imi placea cum suna numele ei rostit de gura mea,chiar daca l-am rostit de prea multe ori,incat sa le pot numara , in ultimele minute.

Se incrunta confuza. de ce as putea suna asa. „CE?”

„Chiar inteleg,mai bine decat iti poti imagina.” am soptit rascindu-mi degetele de ale ei.

„Da sigur.” se stramba. „Nimeni nu s-ar intalni cu mine,dar fiecare fata din lume cade la picioarele tale.Nu intelegi nimic Edward.”

M-as intalni cu tine,dar esti singura fata care nu ar cadea la picioarele mele.Doar daca as putea sa o fac sa vada cat de multe puteam sa inteleg.

Apoi imi veni o idee nebuneasca.Fie ca ma uitasem prea mult la buzele ei, fie ca imi doream prea mult acest lucru de ceva timp , am actionat impulsiv ,aplecandu-ma catre ea,mai aproape.Am ridicat usor mana pentru a ii cuprinde talia,si am tras o mai aproape de mine,milimetric . Am un mic oftat iesindu-i pe gura,insa nu ma opri. In schimb ea insasi facu distanta dintre fetele noastre mai mica,mutandu-si buzele mai aproape de ale mele.Nu stiam daca ea era constienta de asta, dar fiecare particica din mine era, era mai constienta decat de oricare alt lucru vreodata.

Mana mea urca in sus pe bratul ei,pana pe gatul sau,mangaindu-l usor.Respiratia ei ma lovi ,iar inima mea batea mai cu putere.Destanta dintre noi se micsora tot mai mult.

„Bella” Alice tipa din capatul scarilor panicata. „Bella.A ajuns”

Bella rosi puternic si incerca sa se departeze de mine,in shimb,mi-am blocat bratul in jurul sau,disperat sa nu ii mai dau drumul.Niciodata nu i-as da drumul.

Tusi intr-un mod ciudat,insa tot nu ii dadeam drumul.Am decis sa apelez la ultimele resurse. „Te rog Bella.” am soptit tinandu-o aproape de mine. „Te rog nu pleca.”

„De ce nu?” intreba incet.

Pentru ca vreau ca eu sa fiu prima persoana care te scoate la prima intalnire.Vreau sa fiu prima persoana care te saruta usor.Pentru ca vreau sa fiu primul baiat care te conduce acasa razand in intuneric.Pentru ca mor de gelozie. Pentru ca esti perfecta. Pentru ca… doar pentru ca…

„imi pare rau…” spuse alunecand din stransoarea mea in timp ce Alice se indrepta catre usa , punand mana sa peste ceafa mea in timp ce inainta.Ma simteam furios pe mine insumi. Poate daca as fi spus macar unul din acele lucruri pe care le gandisem ,ea s-ar intoarce aici, buzele sale miscandu-se langa ale mele,oferindu-mi cel mai bun sarut de care as fi avut parte.

Au deschis usa impreuna,iar eu priveam , cruios sa vad fata tipului pe care l-as fi ingropat a doua zi daca Bella s-ar intoarce intr-o conditie mai putin perfecta decat cea in care a plecat.

„Wow Bella,arati grozav.” Newton. Mike Newton. Sangele fierbea in mine,si daca as fi avut un creion in mana, cu siguranta s-ar fi rupt.Nu exista nici o sansa in lumea asta ca Bella sa se fi intalnit cu acel cretin.O fi avand ea un motiv intemeiat pentru acest lucru.

„Buna Mike.” ii zambise.Sau poate il placea. Nu. E imposibil. El era un idiot.

„Esti gata sa plecam atunci?” intreba privindu-ma ciudat din tocul usii. Puteam sa imi dau seama de expresia de pe fata mea doar privind din perspectiva lui. Ii era frica. Totusi nu aveam nici macar un pic de simpatie pentru acel baiat patetic. Si un pisoi ar avea mai mult curaj. Mai exact o femela pisicuta.

„Desigur.” Bella ii raspunse. „Doar sa imi iau jacheta.”

Ea se intoarse venind catre cuierul de langa mine pentru a isi lua jacheta rosie pe care o asezase acolo doar cu ceva timp in urma.

O imploram din priviri.

„Care e problema ta?” intreba oftand,apoi intorcandu-se si urmandu-l pe Mike catre iesire.

Alice le facu din mana apoi trantise usa,inchizandu o,inainte de a se intoarce si a ma privi.Privirea ei ma facu sa imi fie jena.

„Da Edward.” tipa. „Care e problema ta?” trecu pe langa mine pentru a urca scarile.

Am urcat de asemenea pentru a face dusul pe care intentionam sa il fac de la bun inceput, dar ma prinse la inghesuiala inainte de a intra in baie.

„Tu doar nu vrei ca ea sa fie fericita,asa e?.” intreba neincrezatoare. „Esti atat de egoist Edward.Nu pot sa cred. Bella e una din cele mai bune persoane .Ba nu, ea e cea mai buna persoana pe care am intalnit-o vreodata.Vreodata , Edward. Si pot spune ca asta doar ar face-o sa sufere.Tu ai face o sa sufere,Edward. Pot sa imi dau seama de asta.”

Eram pregatit sa o contrazic,dar apoi ofta si isi masa cu degetele fruntea,si apoi vazusem o mica vulnerabila Alice pe care nu o mai vazusem de ani, si nu ma puteam certa cu aceasta Alice.

„Eu doar…” Parea ca isi cauta cuvintele. „nu vreau sa imi pierd singura prietena pe care o am aici.Imi pare rau pt toate lucrurile pe care ti le-am spus. Nu vreau sa te urasc Edward, dar nu ma pot abtine.E ca si cum nu ti-ar pasa deloc,si nu imi place asta.” urma o mica pauza apoi continua. „Am mintit sa stii.Chiar te place. Ea insista ca nu, dar pot sa vad acea sclipire in ochii ei ,in felul cum te priveste.”

„CE?” am spus nevrand sa cred.

„m-ai auzit Edward.” Alice spuse. „Te place Edward.Haide!!! Trebuie sa fii orb sa nu fi observat.Mereu te cauta cu privirea la cantina si mereu se relaxeaza cand esti acolo, mereu se simte mai comfortabil cand esti in preajma, zambeste cand te aude razand, e trista cand nu esti acolo, se misca atunci cand te misti si tu,parca sunteti 2 magneti cu polii opusi ,atragandu-va unul de altul.E la fel de evident ca lumina zilei.Doar ca ea nu si-a dat seama inca.”

„Dar pot sa imi dau seama ca tu simti mai mult pentru ea,decat ea pentru tine.Ai incetat sa mai ai intalniri si ai incetat sa mai acorzi atentie altei fete. Ai ochi doar pentru ea Edward.” ma privi „Cred ca o iubesti.”

„Nu.” am murmurat,sau poate da? nu. Imi era frica de iubire. Era prea serioasa.Toata lumea vorbea despre iubire ca fiind ceva bun.Dar nu era.Cand iubesti,doar te expui la o suferinta.Iubirea se termina cu suferinta,asa stau lucrurile.Nu se poate altfel. Pentru ca intr-o buna zi,vei pierde persoana pe care o iubesti si nu vei putea face nimic in acest sens. Nu, iubirea doar doare. Nu o iubeam pe Bella.

Alice dadu din cap. „Ei atunci o placi foarte mult.”

Am dat din cap.

„ce ai de gand sa faci?” se intreba.

„La ce te referi?”

„Sa ii castigi increderea.”

Ma holbam la ea. „Eu…nu stiu…nu aveam de gand sa incerc …”

Alice zambi. „Edward,pe cat de mult te urasc,si nu imi doresc ca tu sa o ranesti pe Bella, ar trebui sa incerci ceva.O placi suficient de mult pentru a te linisti un timp,asa e?”

„Ei bine..da..dar”

Alice ma intrerupse. „ei bine ,cred ca te-ai schimba daca te-ai intalni cu ea…”

„Poate,dar…” incercasem din nou sa vorbesc.

„Si ati fi potriviti unul pentru celalalt.”

„Ei bine nu stiu,dar…”

„Dar ce?”

„Cum ramane cu reputatia mea?”

Alice imi dadu o privire plictisita. „Si ce daca e vorba de reputatia ta,Edward?”

Am ridicat o spranceana la ea. „E Bella Swan cea despre care vorbim.”

Isi dadu ochii peste cap. „ei bine,asta depinde de tine.Dar nu cred ca va sta in calea reputatiei tale.Priveste in ansamblu Edward. Incepi sa tii la Bella mai mult decat la reputatia ta.ASa ca…” Continua sugestiv.

„vom vedea…” am murmurat. Tineam la Bella mai mult decat la reputatia mea? Pentru un moment ,mi-am imaginat cum mergeam pe coridor iar oamenii sa se uite insistent la mine,nu ca de obicei ,ci pentru ca eram subiect de barfa.Mi-am imaginat cum stateam la masa singur,iar lumea ma evita in mod intentionat.Jasper si Mason si restul baietilor evitandu-ma doar dand din cap dezaprobator in directia mea.Fetele mergand cu nasul pe sus pe langa mine in loc sa imi cada la picioare.Doar eu impotriva lumii.

Dar apoi m-am gandit la Bella.Ea trecea prin asta in fiecare zi.Ar fi chiar atat de rau sa fiu cu ea? Sa ii acord suportul moral pe care il merita? Nu merita sa fie barfita, nu merita sa fie insultata.Inainte consideram ca merita. Si uneori chiar eu starneam unele barfe legate despre ea.Dar acum ca o cunosteam,stiam ca nu e persoana pe care o faceau ceilalti sa para.Era grijulie,blanda ,frumoasa,amuzanta …toate cuvintele pozitive din dictionar.

Asa ca nu as fi doar eu impotriva lumii.Mi-am imaginat din nou : mergand pe coridor,oamenii uitand-se insistent la mine,iar de data aceasta pentru ca Bella era langa mine ,si radeam unul cu celalt incercand sa ii ignoram pe ceilalti ;stateam la masa,nu singur ci cu Bella de data aceasta ,ba chiar ma ajuta sa trec mai usor peste situatie …Mi-as pierde reputatia,dar as castiga o pe Bella.Am fi doar noi impotriva lumii.Ar fi chiar o schimbare chiar atat de rea?

Da.Mi-am construit reputatia pentru a ma putea ascunde in spatele ei.Ce as face daca Bella ar pleca de langa mine,frangandu-mi inima? Nua as putea sa redevein ceea ce am fost. As fi doar un singuratic, un vulnerabil, un ciudat.Pentru ca nu as putea merge pe drumul pe care il aveam intotdeauna.

Apoi observasem ca Alice plecasem,ramanand singur. Am oftat apoi am intrat in baie. Am pornit dusul sperand ca imi voi ua gandul de la Bella in timp ce apa curgea pe spatele meu.

Pe cine vroiam sa mint? Ea era in mintea mea in fiecare minut,in fiecare clipa din fiecare zi din viata mea.Nu aveam cum sa o uit.Se transforma intr-o obsesie. Era genul de obsesie de care nu puteai sa uiti oricat te chinuiai.Si cu siguranta nu ajuta atunci cand obiectul obsesiei tale doarme in patul tau.

B.p.o.v.

„…noua tunsoare arata chiar bine…” Mike spuse,dar eu nu ascultam cu adevarat.

Bine? e cel mai bun lucru pe care il putea spune? Edward spuse ca arata sexy. Edward.Am oftat. Puteam sa jur ca era pe cale sa ma sarute.Dar probabil ma gandeam aiurea.Edward nu m-ar saruta niciodata.Dar wow, sa fiu atat de aproape de el a fost minunat.Mai ales cand ma tinea strans,spunandu-mi sa nu plec.

Imi doream ca el sa spuna ceva,orice ,doar sa nu plec.Nu stiu de ce ma simtisem dezamagita ca nu ma sarutase impulsiv,sau sa imi spuna ca ma place,pentru ca stiam ca nu ma place. Doar imi facusem sperante,si acum eram ranita.

Apoi imi venise comanda de ravioli cu ciuperci.Era scarboasa si dezgustatoare, ieftina. Asa ca am inceput sa mananc neentuziasmata. Macar Mike era tacut cat timp avea mancare in gura.

ASa ca mi-am reintors gandurile catre Edward. si la dimineata aceasta.

Amintire

M-am rostogolit,constientizand in cele din urma ca trebuia sa cad pe podea.Stateam inlemnita si am clipit.Eram in patul lui Edward.Cum Dumnezeu ajunsesem aici? M-am uitat imprejur si vazusem ca Edward statea intins pe canapeaua lui dormind linistit.Probabil ma mutase in timp ce dormeam.

L-am prijit pentru cateva momente vazand cum stomacul si pieptul sau se ridicau cu fiecare respiratie a sa.PArul sau de culoarea bronzului era ciufulit,iar genele sale lungi erau in contrast cu pielea palida a obrajilor sai.Imi era dor de verdele profund al ochilor sai,care era si partea preferata a mea la el ,dar arata atat de linistit incat nu puteam sa il trezesc.

M-am uitat la ceas si am realizat ca trebuie sa il trezesc.Asa ca m-am indreptat catre canapea ,ingenunchind langa el mangaindu-i parul.Nu se simtea asa cum credeam. Era moale si delicat ,opus cum credeam ca s-ar simti parul incalcit la atingere.M-am lasat putin purtata de val in timp ce ii mangaiam parul,nasul,obrajii ,barbia…apoi i-am atins genele urmand ca apoi acel verde superb sa isi faca aparitia.

„Ce ai facut?” l-am intrebat soptind.

„Hmm?” se ridica si ma privi nevinovat.

Am strambat din nas „De ce m-am trezit in patul tau?”

In privirea lui se vedea ingrijorare. „Ei bine, era cel mai bun lucru de facut”

„Asa e?” am intrebat.

El zambi strengareste iar eu incercam sa nu ii arat ca ma topeam.

„Micul dejun…” am spus atingandul pe genunchiul indoiat,apoi m-am ridicat inaintant catre usa.

„Bella?” Edward striga in urma mea.

„Da?” m-am intors.

„Parul tau arata ciufulit…dar imi place.” imi spuse apoi imi facu din ochi.

L-am privit confuza,apoi m-am intors coborand pe scari in jos.

Sfarsit

„Bella?” cineva ma striga facandu-ma sa ma trezesc din a visa cu ochii deschisi. „Bella? Ai terminat?”

„Huh?” am intrebat uitandu-ma in sus si vazandu-l pe Mike care se uita fix la mine.Apoi vazusem chelnerita care statea sa imi ia farfuria.

„Da…” am raspuns. „Da,am terminat.”

„Ce ai vrea sa facem in continuare? ” Mike imi spuse dupa ce chelnerita se facu disparuta.

M-am incruntat. Nu mai doream sa stau aici. „De fapt nu ma simt prea bine.Crezi ca ai putea sa ma conduci acasa?”

Mike ma privi uimit. „Dar..nu suntem iesiti decat de abia doua ore…”

Jumatate din cele 2 ore au fost petrecute in masina. Asta era problema in Forks,trebuia sa conduci aproape o ora pentru a ajunge undeva.

„Stiu,imi pare rau…” am spus lasandu-mi capul sa cada intre maini,pentru a da impresia ca imi este rau.

„Oh…in regula.” raspunse. „um…ok..”

Chemase chelnerita pentru a achita nota,sa fiu sincer am fost surprinsa ca nu a vazut printre randuri ,ca nu vazuse ca eu mintisem,niciodata nu am fost buna la mintit.

Drumul spre casa a fost ciudat,nici unul dintre noi nu a spus nimic pana ce nu am ajuns la casa familiei Cullen.

„Putem sa facem asta si altadata?” intreba.

„Poate..” mintisem.

El zambi apoi se apleca.Puteam sa vad ce urma,dar nu doream asta.Doream ca primul meu sarut sa fie cu cineva special.Nu stiu de ce fata lui Edward imi veni in minte cand ma gandeam la asta.

„Ne vedem maine atunci?” am spus deschizand usa si iesind din masina,evitand sarutul.

Mike paru dezamagit. „Da,maine.Desigur.”

Am intrat in casa familiei Cullen vazand ca Alice ma astepta. I-am dat inapoi cheia pe care mi-o lasase.

„ei bine?Cum a fost?” ma intreba.

„Groaznic.” i-am raspuns.

„Da,pai e vina fratelui meu ca te-a facut sa te simti prost inainte sa mergi la intalnire.”

„Scuza-ma?” am tusit.Ea tocmai nu a zis asta.

Alice isi dadu ochii peste cap. „sunt obosita.” zise „Ma duc in pat.ne vedem maine dimineata. Devreme si frumoasa ca in ziua de luni. Fara toane ca astazi dimineata,clar?”

„Precum cristalul.” am marait.

„Bine.” Alice raspunse si se indrepta catre scari. Am urmat-o pe scari intrand apoi in camera lui Edward,pentru a il vedea ca doarme pe canapea.Am intrat in baie pentru a ma spala si a ma schimba in pijamale,apoi stand o clipa pe ganduri inainte de a intra in patul lui Edward.

M-am asezat pe o parte pentru a incerca sa adorn cand auzisem vocea lui Edward. „Cum a fost?”

Ma speriasem. „Nu mai fa asta!!” am tipat la el. Inca eram suparata pe el de mai devreme.

„Ce?” spuse incet.

„Sa ma faci sa ma sperii asa.”

„oh..scuze” parea un pic incordat. „L-ai sarutat pe Newton?”

„De ce ti-ar pasa?” am reprosat.

„L-ai sarutat?” a repetat calm.

„Nu.” am murmurat.

„De ce nu?” vocea sa era indiferenta,dar puteam auzi ceva in spatele ei,dar nu stiam exact ce.

„Pentru ca mi-a fost frica sa nu iau un herpes.” i-am raspuns sarcastic. „Pentru ca nu am vrut, prostule.Ce altceva as mai vrea?”

El ridica din umeri apoi raspunse. „Nu e frumos sa vorbesti asa cu cel ce ti-a dat patul lui sa dormi.”

„poti sa il iei inapoi.” m-am oferit. „imi e dor de canapeaua mea.”

„canapeaua mea…si nu o vreau inapoi.”

„Nu conteaza” . M-am asezat inapoi pe pat ,mi-am inchis ochii si am incercat sa adorm. „Noapte buna.”

„Mi-a fost dor de tine.”  Spuse incet,incercand probabil sa se revanseze.

Cand nu am raspuns,a oftat. „Noapte buna Bella, vise placute.” Cand spuse asta,avea o urma de umor in vocea sa, ca si cum s-ar fi bucurat de o gluma pe care doar el o intelegea.

Si uite asa…capitolul 13 e gata…va multumesc celor care ati avut rabdare cu mine…:*:*

Hello…

Din cauza anumitor probleme personale nu am avut timp.Pe primul loc au fost FACULTATEA si problemele de sanatate,va rog sa intelegeti.Nu mi-am abandonat NICI UNUL DIN FICURI!!!!!!!!!!! incepanad de saptamana aceasta voi incepe din nou sa postez ,un capitol il veti primi astazi,maine cel tarziu.

Tin sa multumesc celor care inca mai deschid si mai citesc si care au rabdare cu mine.

Si nu m-am lasat pagubasa sau mai stiu eu cum.

12. Secret Confessions

B.p.o.v.

Restul serii a decurs destul de repede dupa dezastrul cu prajitura.Cu putin noroc reusisem sa facem curat in bucatarie inainte ca Esme sa apara ; Edward facuse cea mai mare parte din curatenie  iar eu am fost ocupata pentru a o tine pe Alice sub control.Nu mai trebuie sa bea cafea niciodata. Vorbesc serios. Trebuie sa imi aduc aminte sa ii las lui Jasper un comentariu ajutator : Niciodata sa nu o scoata pe Alice la o cafea,decat daca isi doreste sa o vada drogata. El chiar se comportase dragut. Sa fie in ‘gasca’ lui Edward se pare ca nu isi pusese amprenta pe el,pana la urma.

M-am schimbat repede strecurandu-ma sub cearceafuri,asteptand ca Edward sa se intoarca de la baie.Si el fusese rapid ; daca nu l-as cunoaste cat de cat as fi zis ca ar fi venit mai repede doar pentru a ma vedea dezbracata. Dar il cunosteam. Si stiam ca lui Edward Cullen nu ii va pasa niciodata de mine,dezbracata sau altfel.

„Hey” imi spuse stand intr-o pozitie  ciudata langa usa.

„Buna” i-am raspuns pregatita sa ma intorc pe o parte si sa dorm,dar atunci Edward si drese vocea.

„Uh..” el incepu „Ei bine… ma gandeam…. si,ei bine, ma intrebam daca nu ai dori sa dormi in pat?”

A urmat o pauza in timp ce eu eram impietrita in intuneric.

„Am schimbat lenjeria patului si totul” el completa interpretand tacerea mea intr-un mod gresit „Inainte de uh… incidentul cu prajitura” isi schimba pozitia incruntandu-se „Deci ce crezi?”

„Um… ei bine,sunt flatata.” i-am raspuns. „Dar sunt in regula aici. Serios.”

„Nu” imi spuse . „Bella ,doar ia tu nenorocitul de pat,ok? Musafirii ar trebui sa doarma in pat!”

„Nu ar trebui sa te dau afara din propriul tau pat. ” am dezaprobat „La urma urmei , canapeaua ta e probabil mult mai comfortabila decat patul meu.”

„Nu fi prostuta” Edward zise ferm. El venise langa mine atat de repede incat nu realizam ce vroia sa faca, isi strecurase mainile pe sub genunchii mei si ma ridicase in brate ca si cum nu as fi cantarit nici un gram.

„Edward” am incruntat „lasa-ma jos.Acum!!!”

Ma lasase pe pat,sprancenele sale fiind ridicate jucaus.

L-am privit,apoi m-am intins pentru a ii apuca mana.Apoi,l-am tras langa mine. Mi-am imaginat ca l-am impins pe spate,ridicandu-ma deasupra trupului sau, plantand mici saruturi pe gatul sau,inainte de a imi atinge barbaia si tragandu-ma pentru ca gura mea sa o intalneasca pe a lui.Buzele sale pline dezmierdandu-le pe ale mele cu o atingere delicata care tipa de intensitate , pasiune, tandrete , iubire…

Dar nu am facut nimic din toate acestea,doar i-am zis. „Edward.Nu iau patul tau”

Ridica din umeri. „Okay”

Eram complet nedumerita. „Nu ai de gand sa te certi?”

„Vrei asta?”

M-am incruntat. „Nu”

El zambi. „Atunci nu ma voi certa.”

„De cand faci tu ce vreau eu?” am intrebat strambandu-ma la schimbarea sa de dispozitie.

„De acum.”

Am oftat „Stii ,schimbarile tale de dispozitie imi dau dureri de cap.” m-am plans.

„In regula,zi-mi sa fac ceva.” imi ordona.

M-am gandit bine „Spune-mi ceva despre tine, ceva ce nu stiu deja.”

el se incrunta pentru o secunda. „Doar daca promiti sa tii secret.”

Am cuprins degetul meu mic de al lui si mi-am apropiat capul de al sau. „Promit.”

El isi apropie si el capul,asa incat fruntile noastre erau lipite. Imediat se simti electricitatea care se simtea intre pielea lipita a fruntilor noastre,facandu-ma sa ametesc…. dar nu prea rau.El se departa putin,pentru a fi putin spatiu intre capetele noastre.Ma facuse sa ma intreb daca simtise si el electricitatea.

„Imi place muzica clasica.” imi spuse soptind.

Am zambit in intuneric.”Stiam” i-am soptit „Claire de Lune ,in masina mai devreme nu?”

El se uita la mine socat. „Da.” imi spuse incet. „O stiai?”

Am dat din cap.

„Acum spune-mi ceva despre tine.”

Am stat putin pentru a ma gandi. „De fapt urasc scoala, si lectiile , si profesorii si examenele , si imi e rau de imi vine sa vars de la atatea note de 10.” confesiunea mea era o mica micuta declaratie.

„Stiam eu. ” tipase. „Stiam eu ca nu exista un suflet pe Pamant care sa iubeasca scoala.” spuse mandru.

„Randul tau.” am spus.

El ofta. „Nu imi displace atat de mult Alice ,cum las sa se vada.” el chicoti,dar nu iesise toata confesiunea sa,pentru ca puteam deduce din tonul sau ca era o informatie la fel de personala precum gusturile sale muzicale.

„Care este treaba cu voi doi pana la urma?” am intrebat cu voce tare.

„Stii tu, doar certuri intre gemeni…” dar nu se uita in ochii mei in timp ce vorbi,dar puteam spune din felul lor de a privi si din cum se comporta el, ca era mai mult de spus decat atat.

„Ok.” am spus. „Cred ca e randul meu acum nu?”

„Da”

„Stiu ca arata groaznic si ca e un dezastru complet,dar chiar imi place noua mea tunsoare. Nu e chiar atat de plictisitoare.”

Nu puteam vedea,dar stiam ca Edward isi afisase acum zambetul sau strengaresc.Respiratia mea se blocase cu toate ca nu ii vazusem zambetul.

„Bella… noua ta tunsoare e incredibila. Ai fi surprinsa daca ai vedea cati baieti au comentat referitor la ea. Intr-un sens bun ma refer.” imi spuse. „Arata … Doamne ajuta-ma …. arata chiar sexy.” recunoscu el.

Am ras pentru a acoperi felul in care pulsul meu o lua la goana si cum fata mea se inrosi. „Wow.Edward jucatorul , sa imi spuna mie ca sunt sexy. Asta e un comentariu si jumatate.” am ras din nou.

Am inghetat atunci cand degetele lui mi-au cuprins barbia pentru a ma opri din ras.

„Bella.” marai serios. „Nu glumeam.”

L-am privit,cuprinzandu-i barbia sa perfecta in palma mea dreapta.Se simtea grozav ; pielea perfecta cu barba sa aspra nerasa, pe care cu siguranta o va rade dimineata.Asa cum o facea in fiecare dimineata din viata sa.Nu voi recunoaste niciodata,dar ma simteam onorata sa fiu una dintre putinele persoane care il puteau vedea si in starea sa vulnerabila,obisnuita.

„Edward.” il imitam.”Nici eu nu glumeam.”

El isi lasase capul in palma mea,iar eu imi lasasem capul in palma sa.Mintea mea o lua razna,iar inima mea incepu sa o ia la galop.Niciodata nu facusem ceva atat de intim cu un baiat … oh! Pentru numele lui Dumnezeu! Nu e ca si cum am face ceva…

„Randul tau.” am spus repede.

Isi retrase mana iar eu ma simteam trista atunci cand aerul rece imi lovi fata.Mi-am retras mana si eu,dar mi-am cuprins degetele de ale sale,refuzand sa ii dau drumul complet mainii sale.

„Ce altceva pot sa iti spun?” el intreba.

„De ce iti este frica?”

„Imi e frica de …” facu o pauza pentru a se gandi. „Alice”

Am ras. „Nu , pe bune”

„Um.. imi e frica sa pierd pe cineva pe care iubesc.” el raspunse „Dar ei nu stiu asta.”

Am zambit. „Stai linistit,nu le voi spune nimic.”

„Multumesc.” imi spuse. „De ce iti e frica tie?”

„imi e frica de…” am facut o pauza rusinata.

„Continua.” ma incuraja.

„Sa nu razi…” l-am avertizat.

„Nu voi rade” promise.

Am luat o gura de aer. „Imi e frica de furtunile cu tunete si fulgere.Nu pot dormi cand e una.”

El nu rase. „Cum ai dormit aseara?”

„Um..” am rosit,nevrand sa stie ca eu mi-am imaginat ca el sa fie acolo langa mine. „Ei bine,Alice a fost langa mine,deci nu a fost chiar atat de rau.”

„Da,scuze pentru asta.” imi spuse.

„In regula,nu ii vom spune nimic domnului Marshall.” am glumit nestiind exact ce vom face. „Randul tau.”

„Bine,dar e ultima oara.” imi spuse strangandu-mi mana.

„Desigur.” am spus,vocea mea sunand aspra,fara aer.

„Nu am facut nimic cu Lauren.” imi spuse. „Am sarutat-o,dar nu mi s-a parut corect asa ca i-am spus sa plece acasa si a plecat.”

Un sentiment coplesitor de inexplicabila usurare imi cuprinsese corpul. „Si de ce nu ai coborat la cina?”

Isi ascunsese fata de jena. „Eu…eu…am adormit….”

Am ras usor,apoi am oftat serioasa.”Esme arata cam dezamagita..” am continuat.

El ofta. „Urasc sa o fac trista.” imi sopti. Wow. Se pare ca scosesem mai mult de la el decat el de la mine. „Dar nu ar intelege.Tu nu ai intelege asa ca de ce ma mai complic sa zic asta?”

El isi facuse vocea mai inceata,dar deja ii auzisem tonul.Era ranit,dezamagit de el insusi, era vulnerabil. Tot ce vroiam era sa ajung langa el si sa il linistesc,ca totul e in rgula.Dar nu puteam. Doar am murmurat. „Nu stiu.”

„Noapte buna ,Bella.” imi spuse arzator,indicandu-mi ca aceasta conversatie s-a sfarsit.Isi retrase mainile din ale mele si se ridicase pentru a merge catre canapea.Oferindu-mi mie patul pentru inca o ultima oara,dar m-am ridicat si l-am impins inapoi pe pat.

„Noapte buna,Edward.” am soptit.Apoi ezitand,m-am aplecat pentru a ii da un sarut delicat pe obraz.Puteam jura ca buzele mele erau arse,dar nu imi pasa.Capul se invarti atunci cand m-am asezat pe canapea sub asternuturi.

Urmse o pauza lunga pana cand Edward vorbi in intuneric. „Multumesc.”

„Pentru ce?”

„Pentru ca ai reusit sa vezi ceva ce altii nu pot.” imi spuse atat de incet incat credeam ca nu auzisem corect.

E.p.o.v.

Obrazul meu luase foc si imi intinsem mana pentru a il atinge,impietrit. Fie buzele ei erau rosii fierbinti … Ei bine nu puteam veni cu alta concluzie.Dar Doamne, a fost cu adevarat placut.

„Multumesc.” i-am spus dupa ce socul din mine se diminua.

„Pentru ce?” ma intreba.

Pentru tot,imi doream sa ii spun. Pentru ca m-ai sarutat,pentru ca nu m-ai urat cu toate ca eu te uram,pentru frumusetea ta,pentru blandetea ta, fiind cea mai grijulie persoana pe care am cunoscut-o vreodata. Pentru ca esti … tu.

Dar nu am spus asta. „Pentru ca ai reusit sa vezi ceva ce altii nu pot.” am raspuns incet,sperand ca ea sa nu auda.

Ea nu spusese nimic,doar se intoarse si inhala puternic pe nas inainte ca sa expire pe gura.Vroiam sa fiu acolo langa ea.Vroiam sa ii simt respiratia pe fata mea.Vroiam sa am voie sa dorm langa ea. Vroiam sa fiu cu ea.Sincer, chiar imi doream asta.Si sincer nu stiam ce e in neregula cu mine.

Dar stiam ca nu vroiam ca ea sa doarma pe canapea.

Am asteptat,respirand linistit ,pentru ca ea sa creada ca am adormit.In timp ce o vegheam,ea se intoarse de cateva ori pana cand se linisti si intr-un final adormi cred.

„Bella?” am ezitat. „Esti treaza?”

Ma asteptam sa imi sopteasca un ‘nu’ plin de sarcasm sau ceva,dar ea ramase nemiscata asa ca ma dadusem jos din pat si m-am indreptat catre canapea.Dormea.Era superba cand dormea,parul ei imprastiat pe perna,dintii ei muscand buza sa inferioara putin.

I-am atins usor buza de jos,iar ea se opri din a o musca.Puteam jura ca o scanteie luminase incaperea la propriu.Apoi am ingenunchiat si mi-am asezat bratele in jurul ei ca mai devreme,dar mai grjuliu de data aceasta,nevrand sa o trezesc.In timp ce o duceam catre pat se intoarse un pic in bratele mele,lipindu-si capul de umarul meu si oftand incet.

Am asezat-o pe pat,capul meu fiind ametit de apropierea dintre noi,si am tras asternuturile peste corpul ei sperand sa nu se trezeasca,si nu se trezi.

Am privit-o pentru un moment,multumit de mine insumi,pentru ca reusisem sa o duc jumatate din camera in brate fara sa o trezesc.M-am intors pentru a ma indrepta catre canapea.Apoi am inghetat.

„Edward.” spusese tare si clar.

„Eu..um..” m-am intors pregatit pentru a ma certa cu ea pentru orice afirmatie prosteasca ar fi facut.Dar inca dormea.Am privit-o plin de confuzie.

„Edward..” spuse din nou,apoi am realizat. Vorbea in somn.Si imi spusese numele meu.Am zambit involuntar ; nu ma puteam abtine. Asta insemna ca ma visa? Imi doream, nu pentru prima data, sa pot vedea in interiorul mintii ei ,sa vad la ce se gandeste,sau ,in cazul acesta, ce viseaza.

„Noapte buna ,Bella.” i-am soptit aplecandu-ma si sarutandu-i fruntea.Ea ramasese adormita, asa ca am privit-o un moment indelungat. „Stii cat esti de frumoasa..” i-am spus incet.Erau singurele momente in care puteam sa ii spun lucruri ca acestea.Cand dormea.

In timp ce ma indreptam catre culcusul meu,ma gandeam la toate lucrurile pe care ni le spusesem unul altuia,si cat de increzator ma simteam cand vedeam ca nu repeta nimic din ce spuneam,chiar si in ciuda. Bella nu era asa,si in timp ce o priveam in forma sa adormita,stiam ca nu mai puteam nega aceasta atractie.Chiar imi placea Bella,la propriu. Nu ca alte fete.Nu cautam sa obtin ceva de la ea – nu ca mi-ar displacea – dar imi doream sa fiu cu ea in adevaratul sens al cuvantului. Vroiam sa fiu eu cel care ii daruia tot ce avea nevoie , sa fiu umarul pe care sa planga ,sa fiu prietenul pe care nu l-a avut niciodata, sa fiu persoana in care sa aiba incredere, sa fiu persoana care simte la fel in schimb …. Vroiam sa fiu cu Bella Swan . Nu mai puteam nega deloc acum .

:D

Scuzati toate greselile care le-am facut…dar am incercat sa il scriu cat mai repede….:( voi incerca sa postez mai repede,ca sa ma revansez pentru perioada in care nu am postat.

11.Caffeine and Cake

E.p.o.v.

Fata lui Mason se facuse alba ca varul cand intrasem in sala.

„Wow,omule.Ai ajuns la timp.” spuse,incercand sa arate socat.

„Da,ei bine…” am raspuns ridicand din umeri.

„Cum a fost week-endul tau cu Swan?” Mason intreba,nereusind sa isi asunda zambetul de pe fata.

L-am lovit peste ceafa.”Si Alice.Nu uita de Alice.” am raspuns. „Ea e mai iritanta decat Bella.” ”

ooh…” el fluiera „Bella?Nu Isabella?Nu ‘Swan’?Nu.Acum e Bella!”

Am deschis gura sa protestez,dar nu gaseam nici o scuza ,asa ca l-am lovit din nou. „Cum a fost week endul tau cu ex?”

Zambetul sau ii disparu de pe fata in timp ce tipa.”M-a ignorat pana aseara apoi a inceput sa imi vorbeasca despre cat de insensibil am fost pentru ca i-am cerut sa ne despartim printr-un mesaj de la bun inceput,si ca e doar vina mea pentru ca ea a mers mai departe,ca si cum eu i-as fi cerut asta.Nu mi-ar fi pasat nici daca s-ar fi culcat cu cineva din moment ce eu am terminat o cu ea.As fi preferat sa ma ignore.”

Am ras gandindu-ma cum sa compar cat mai bine week-endul meu cu al lui Mason.Bella a fost de fapt un bun partener.Singurul dezavantaj era ca locuitul impreuna cu ea chiar si pentru cateva saptamani mi-ar fi stricat reputatiei.

„Dar de fapt,ai evitat raspunsul la intrebarea mea,Eddy baiete.” Mason zambi dracesc in timp ce imi zambi cu un zambet dracesc pe care il folosea atunci cand ma striga cu porecla pe care o uram cel mai mult.”Cum a fost week-endul tau cu Bella?”

„A fost…diferit.” am afirmat. El isi ridicase o spranceana cerand mai multe informatii. „Cateodata,Mason,am impresia ca astepti o barfa buna, exact ca o fata.” i-am spus. El nu spusese nimic,asteptand sa continui. Am oftat. „Am instalat o pe canapea,si nu am vorbit unul cu celalalt.” am mintit,incercand sa imi opresc senzatia de voma gandindu-ma la bautura dezgustatoare pe care mi-a pregatit-o,si am ignorat furnicaturile care mi-au strabatut intreg corpul cand mana mea era asezata in jurul ei sustinuandu o la pista aceea unde se temuse atat de mult.

Mi-a luat mai mult decat de obicei,sa realizez ca Mason se holba la mine cu gura intredeschisa. „Ce?” am spus defensiv.Ce spusesem?

„Ai instalat-o pe canapea?” sprancenele sale erau atat de sus ridicate ca aproape ii ajungeau in par.

„Da.” am spus incet. Mason continua sa se holbeze la mine.

„Nu poti face aia!”

„De ce nu?” am intrebat.

„Ei bine…pentru ca e nepoliticos.Se va alege cu gatul stramb sau ceva de genul.Trebuia sa ii oferi patul tau.Asa ar fi fost corect.Stiu ca nu iti pasa daca se alege cu gatul stramb,si atunci va da cu piciorul la tot si atunci ce vei face cand toate fetele vor realiza ca nu esti deloc un gentleman?”Mason explica. Oh.Ea de ce nu spusese nimic?Mason se insela.Imi pasa daca Bella ar pati ceva.La ce ma gandisem aseara?As bate pe oricine i-ar face rau dar pe mine insumi nu ma puteam pedepsi.Poate ar trebui sa ii ofer patul.Asa ar trebui.Era lucrul corect de facut. Dintr-un motiv anume,de fiecare data cand o vedeam pe Bella pe coridor,voiam sa merg la ea si sa vorbesc cu ea,sa imi cer scuze pentru felul cum se comportau toti cu ea,sau cum o barfeau cel putin pe la spate.Dar nu puteam face asta.Reactia lui cu Mason doar la felul ca ii pronuntasem numele corect era o dovada in plus. Dar momentul in care voiam cel mai mult sa fiu langa ea,era in pauza de pranz.Mike Newton le deranja si pe ea si pe Alice.Ce vroia cu Bella?L-am privit cum le vorbea emotionat,apoi pleca.

Am privit in timp ce Bella ii vorbea lui Alice.O expresie ciudata era pe fata ei atunci cand Alice plecase sa duca tavitele.Apoi ochii ei se ridicasera si ma privira.Rusinat,mi-am retras privirea,uitandu-ma in jos catre masa. Inima mea batea salbatic in pieptul meu la contactul privirilor noastre.M-am uitat apoi la masa lor iar un sentiment de dezamagire imi traversa corpul cand am vazut ca ele plecasera.Oh,pentru numele lui Dumnezeu.De ce era viata mea atat de complicate?

Bella p.o.v.

Sfarsitul orelor veni destul de repede iar Alice ma duse rapid la Volvo ul lui Edward,plangandu-se de cat putin timp avea sa isi refaca machiajul.Spre surprinderea mea si a lui Alice,Edward era deja acolo,umbland la CD playerul masinii. Edward tresari usor cand Alice deschise portiera urcand pe bancheta din spate si schimband repede muzica.Am urmat-o inchizand portiere in urma mea,inainte sa apuc s ail observ cum ma privea in reflexia oglinzii retrovizore.El isi schimba repede privirea,dar era prea tarziu pentru ca vazusem conflictul evident din ochii sai arzatori.

O priveam pe Alice care se uita pe geamul sau,apoi se apleca spre Edward si ii sopti la ureche lui Edward. “Esti bine?”

El privi in spatele sau si ma privi un moment mai lung inainte sa imi raspunda.”Eu sunt bine,dar tu?Am auzit ca….ai fost suparata de cineva….”

“Nimic din ce nu am avut parte si inainte…” l-am interrupt,radicand din umeri cu toate ca era incantata ca isi facea griji.Deodata imi dadusem seama ca schimbarea sa de comportament in acest moment este de 180 de grade fata de inainte.El trecuse de la a ma ura si a ma striga pe numele de families au diferite alte porecle,la a-si face griji si sa asculte…ei bine…nu am auzit suficiente incat sa pot spune cu exactitate ceva,dar suna ca Debussy,ceva ce Renee asculta foarte des atunci cand locuiam cu ea.

Edward si eu ne uitam insistent unul in ochii celuilalt,nemiscandu-ne,dar apoi Alice ne trezise la realitate.”Edward!” aproape tipa “Crezi ca ai putea porni motorul ,sau ce?”

“Da Doamna!” Edward bombani iar eu mi-am ferit capul pentru a imi ascunde un zambet.

***

“Alice,crezi ca e o idée buna?” am intrebat cateva ore mai tarziu. “Deja ai luat cinci.”

“Daca mai vreau o cafea,atunci o sa imi mai iau o cafea.” Alice isi incrunta ochii catre mine.

Am oftat .Hiperactiva Alice era cam infricosatoare. “Uite,de ce nu ii iei pur si simplu numarul Alice?Doar vorbeste cu el si cere I numarul,sau asteapta sa ti-l cere el.

“Glumesti?” Alice tipa.

Am mai luat inca o inghititura din cel de-al doilea milkshake si am privit catre Alice care se apleca peste bar pentru a isi comanda cea de-a sasea cafea.De ce cafea,pentru numele lui Dumnezeu?Ce in neregula cu milkshake?De asemenea,alegeam milkshake pentru ca erau mai mari si ma puteam lungi cu ele in timp ce Alice comanda obsedata cafea. Alice ii lua secole intregi sa vorbeasca cu Jasper,avand un zambet prostesc si pisicos pe fata.Zambetul lui Jasper cred ca era identic cu al ei,asa ca nu intelegeam de ce nu ii cerea pur si simplu numarul,ar fi mai mult decat fericit sa i-l dea. Ea se intoarse dupa un timp la masa,aratand dezamagita si respinsa.

”El inca nu mi-a dat numarul lui.”se planse dand peste cap cafeau,exact ca un alcoolic care isi bea paharul de bautura..

“Ei bine Alice” am ridicat din umeri “la ce te asteptai? ‘Oh Alice buna!Cumpara 6 cafele si primesti numarul meu pe gratis?’ ”

Ea se stramba,apoi se incrunta si se ridica in picioare. “Sper ca nu iti iei inca una déjà!?!” am intrebat,gura mea deschizandu-se larg pana in pamant.

“Nu!” ea planse. “Vreau doar sa fac pipi!” Am ras,iar ea fugi catre baie.

Aveam un sentiment ciudat ca Alice l-ar fi intrebat pe Jasper in ce situatie erau,daca nu era asa disperata.Incepeam sa ma plictisesc asa ca m-am decis sa iau problema in mainile mele. Spre norocul meu,nu era nici o problema asa ca m-am indreptat catre bar si catre Jasper.

“Buna!Te pot ajuta cu ceva?” Intreba cu un zambet larg.

“Da.Voi avea un latte pentru prietena mea…te rog!”am raspuns.Nu eram sigura ca Alice voia un latte.dar cred ca ii era rau de acum de la cafeaua simpla.

“Desigur.” Raspunse radicand un pahar de plastic,nu mai facu nici o pauza si vorbi din nou.

”Prietena ta…e Alice…nu?Alice Cullen?”

“Da,asa e!” i-am raspuns imediat “Deci…ea te place…stii?”

“Chiar ma place?” raspunse holbandu-se la mine.

Am rezistat nevoii de a-mi da ochii peste cap,nu putea fi mai evident de atat,nici daca isi scria pe frunte .

“Da” “Ei bine,chiar mi-ar place sa o revad.” Jasper imi spuse incet.

“Si ei i-ar face placere sa te revada.”

“Chiar i-ar face placere?”

“Da…vorbeste de tine tot timpul.”

Se incrunta pentru un moment gandindu-se la ceva.”Daca as scrie numarul meu pe acest pahar,crezi ca m-ar suna?”

“Sunt sigura de asta.” Dupa ce jucase toate jocruile inutile si fara logica.

Fata lui Jasper se lumina ca a unui copil in dimineata de Craciun,apoi luase un pix si scrisese repede pe pahar,apoi mi-l dadu.

“Multumesc.” I-am spus apoi i-am inamanat banii.

“Nu iti face griji pentru plata.E pentru Alice.Fac cinste!” I-am zambit apoi mi-am strans banii in buzunar.

”In regula,atunci voi avea grija ca sa te sune.” M-am intors,apoi l-am auzit pe Jasper rostindu-mi numele.

”Bella?” M-am intors. “Da?”

“Daca ai nevoie de ceva in schimb…” el continua apoi ridica din umeri. “Voi fi incantat sa tea jut.Esti o persoana draguta.”

Am zambit o data,apoi am dat din cap.”Multumesc pentru oferta,dar chiar nu am nevoie de nimic.”

“In regula.” Raspunse. “Dar sa stii ca sunt destul de bun la a influenta oamenii !”

“Nah…sunt in regula.Nimeni nu ma place oricum…pentru ca sunt ciudata.Si oricum,toata lumea ma uraste.”

El zambi prietenos. “Nu ii asculta.Ei nu au habar de nimic.”

“Multumesc.” I-am raspuns inainte de a ma intoarce si a pleca inapoi catre masa.

“Oh…si Bella?” el raspunse. L-am privit . “Edward nu te uraste.” Imi spuse facundu-mi din ochi.apoi se facuse disparut pe usa din spate,lasandu-ma s ail privesc cu gura cascata.

“Bella?” Alice veni in spatele meu.”Ce s-a intamplat?”

Am clipit apoi mi-am inchis brusc gura.”Nimic.” am spus inainte sa imi ridic haina de pe capatul scaunului.”Haide,sa mergem!”

“Ce?Nu!Nu am luat numarul lui Jasper inca!”Alice tipa. I-am intins paharul de latte,iar ea se incrunta.

“Ce e?” se mira.

“Un pahar de latte…” am raspuns “Cu numarul lui Jasper pe el.”

Alice ofta,apoi intoarse paharul pentru a citi mesajul.Apoi tipa tare. “Alice,suna-ma.” Si apoi o multime de numere.

“Ce naiba Bella?”Tipa dar zambi ca o maniaca.”

Sarise in bratele mele,apoi ma stranse in brate. “Multumesc,multumesc,multumesc….”

Doar i-am zambit.”El e innebunit dupa tine,tu esti doar oarba.”

Alice imi arata limba in joaca.”Cum zici tu.Sa mergem”

***

Cand ne intoarsem la casa lui Alice,Renee sunase.Dupa o zi lunga si obositoare despre mersul pe franghie(‘nu mama,asta nu e o cariera prea draguta’),Alice sarea in sus si in jos pe patul ei. Stiam ca sase cafele nu erau o idée prea buna. “Sa facem ceva!” imi spuse in momentul in care inchisesem telefonul.

“Cum ar fi?” “Um…” Alice cauta cu privirea in camera ei apoi pocni din degete.

“Sa facem o prajitura.”

“Uh,vom avea voie?”

“Desigur,Esme adora prajiturile.” Alice raspunse facand din mana,apoi ma trase de mana de pe pat. “Haide,sa mergem!”

Ma tarase in jos pe scari pana in bucatarie,cand imi daduse drumul la mana se duse sa aduca numeroase ustensile de bucatarie si ingredient.

Spranceana mea se ridica atunci cand am vazut ca sarise calul. “Alice,nu ai nevoie de broccolie ca sa faci o prajitura.

“Daca faci prajitura cu broccoli!” Alice raspunse.

“Um,nu Alice.” Am spus ferm impingand broccoli deoparte.

“Ei bine,ce putem face?” imi spuse.

“Nu avem faina.”

“Ce zici de…?” m-am uitat prin dulapioare dupa ingredient.

“Prajituri din cerealele acelea?”

“Ce?” Alice isi ridica o spranceana.

“Nu ai mai facut niciodata prajituri din cereale?” Alice dadu din cap.

“Atunci vom face din alea.” Am spus scotand ciocolata,untul pentru gatit si cerealele.Dragut si simplu,m-am gandit.in asa fel incat nimic sa nu decurga gresit. Cat de mult ma inselasem,Jumatate de ora mai tarziu(la ora la care prajiturile trebuiau sa fie gata,Alice invartea in ciocolata in timp ce eu inca masuram cerealele,acoperita in asa zisa faina.

“imi pare rau ca am scapat faina in parul tau Bella!”Alice spuse neparandu-I rau deloc.

“Da,ei bine…” am oftat sarcastic . “Lucrurile astea se intampla” apoi m-am dus catre chiuveta luand niste apa in mainile mele,apoi aruncandu-o in directia ei.

“Bella!” Alice tipa scuturandu-si parul.”Mi-ai udat parul.”

“Mi-ai umplut parul de faina!” am tipat,apoi am simtit un miros de ars.Am alergat din directia lui Alice sa intorc ciocolata,dar era prea tarziu.Se lipise de fundul tigaii. “Trebuia sa invarti in asta Alice!” i-am spus dand focul la mai mic si incrucisandu-mi mainile la piept.”Si aia a fost ultima ciocolata.”

“Poate ar trebui…sa renuntam?” Alice sugera.

“Da…poate ar trebui!”

Apoi Edward intra in camera.”Ce e mirosul asta?” apoi ne vazu. “Ce naiba faceti aici?”

“Gatim.” I-am raspuns zambind.

El se holba la mine .”Ai….faina…in …” imi zise gesticuland catre parul meu.

“Nu suntem proaste Edward. “ Alice isi dadu ochii peste cap. “Stie ce are in par.”

“Asa e.” Edward raspunse incet. “Ar fi bines a faceti curat inainte ca mama sa intre aici si Bella si inainte sa afle ca nu mai ai voie sa te atingi de bucatarie te cand ai lipit clatita de tavan ,cand aveam 11 ani.”

M-am holbat la ea. “Alice.” M-am strambat. “De ce nu mi-ai spus asta?”

“Pentru ca ,in acest caz nu am mai fi putut face prajitura.”

Imi spuse. “Nu am facut o oricum.Doar am facut dezordine.”

Edward rase. “Poti sa mai spui asta o data!”

“Ce a fost,a fost.” Alice ii spuse. Am oftat,apoi am luat o bucata de carp ape care i-am inamanat-o lui Alice chicotind. “Acum fa curat!”

“Da mama!” imi spuse sarcastic.Apoi am inceput sa sterg oricum in jur.

Am luat tigaia pe care am bagat-o in chiuveta,apoi am incercat sa dau jos ciocolata arsa de pe fundul ei,dar apoi mainile lui ma oprira.

“Voi face eu asta.” Imi sopti la ureche. “Ai nevoie de putere.” Oh nu,iarasi aveam sa ne contrazicem pe tema asta.

”Desigur.” i-am spus cu usurinta,lasandu-l sa se ocupe.

El zambi apoi imi murmura. “Stii,ar trebui sa ai faina in par mai des,arata grozav” M-am incruntat incercand sa inteleg ce voia sa spuna cu asta,dar el doar imi facu din ochi,apoi incepu sa frece tigaia sub apa fierbinte. M-am intrebat daca voi intelege vreodata cum functioneaza mintea sa,apoi m-am decis ca nu voi reusi.La urma urmei el era Edward Cullen,iar eu Bella Swan.Doua personae care nu ar trebui niciodata sa se intersecteze.Niciodata.

10.Midnight Snacks

E.p.o.v.
M-am trezit brusc,in mod aparent simtindu-ma neconfortabil si dezorientat.Atunci am realizat de ce; eram complet imbracat inca si zacand intins pe pat.Era in mod aparent si mijlocul noptii.Ei bine,la naiba.Am ratat cina si acum muream de foame.
Era vina Bellei.Totul era din vina ei.Stai.Bella.M-am uitat prin camera la canapea,pe podea,pana si sub pat.Atunci am realizat ca ea era probabil cu Alice.Huh.Tradatoarea.
M-am ridicat din pat si m-am strecurat in jos pe scari,cautand ceva de mancare fara a face prea mult zgomot.
Eventual,m-am linistit pentru a-mi face un simplu sandwich,ungand cu unt de alune sase felii de paine,apoi impingandu-le pe gat de parca nu am mancat de zile intregi.Apoi am mancat unt de alune direct din borcan.Doamne,iubeam chestia asta.
Am baut un pahar de lapte iar mai apoi am urcat inapoi scarile,inca nu eram complet saturat,dar eram prea lenes pentru a imi face altceva de mancare.Voi servi un mic dejun urias inainte de scoala maine.
Odata ajuns in camera mea,m-am dezbracat de hainele mele in cateva secunde apoi m-am bagat in pat doar in boxeri,necomplicandu-ma cu tricoul larg pe care il purtam de obicei.
Dar,in timp ce tunetul se auzea cu putere afara si imagini ale fetei frumoase care dormea in camera de alaturi – am oftat – mi-au zburat prin minte iar somnul refuza sa ma cuprinda.Degetele mele s-au flexat sub cearceafuri,disperate,stiam,sa imi trec degetele usor peste cheile pianului.Nu mi-am dorit nimic mai mult de ani de zile.Trebuia sa imi dau seama ca stand pe langa pian zilele trecute fusese o idee proasta.Stiam ca daca voi incepe sa cant din nou,Alice isi va face impresii gresite,va crede ca am continuat sa cant la pian fara ea.Chiar si eu as fi crezut ca am trecut mai departe dupa tot prin ce trecusem impreuna cu ea.
Dar deja ma strecuram pe scari,disperat sa imi incalc propriile reguli;sa fac muzica frumoasa.
Am tras cearceaful de pe pian si m-am asezat pe bancuta.Ma uitam la cheile pianului de culoare crem pentru un moment,inainte sa imi asez degetele pe cateva din ele.Mi-am inchis ochii si ma gandeam la Bella,si am cantat ce mi-a venit.Asa ii compuneam melodiile lui Esme inainte … Am lasat acel gand sa iasa din mintea mea inainte sa revina si sa ma bantuie si am inceput sa ascult melodia pe care o compuneam involuntar.
Era alarmant de dulce si adorabil…aproape de fetita.O uram pe fata care ma facea sa ma simt asa.Asa oare le faceam pe alte fete sa se simta?Wow! Credeam ca fiecare se lega de mine doar pentru a obtine ceva.Nu pentru ca pulsul lor crestea de fiecare data cand ma vedeau si eram tot la ce se puteau gandi ele.O faceam si pe Bella sa se simta asa?Nu fi prost Edward,imi repetam in minte,fata te uraste.
Am simtit  o durere brusca in timp ce ma gandeam la acestea.De ce o tachinasem in felul acela?A fost cam crud.Nu m-am gandit sa privesc dincolo de angelica si enervanta persoana din fata profesorilor,pentru a o vedea pe frumoasa ,cu simtul umorului…….incredibila persoana care era in realitate.Am oftat.
Dintr-o data am fost cuprins de un sentiment ciudat cum ca as fi fost urmarit.M-am oprit imediat din cantat si mi-am indreptat privirea catre usa deschisa,desi deja stiam cine ma spiona.M-am asteptat ca expresia ei sa fie furioasa,dar era … gentila.
„Ce faci Edward?” Alice ofta,apoi se indrepta incet catre mine.”Aceasta a fost noua.Nu am mai auzit-o pana acum.L-ai scris cand eram in Biloxi?”
„Nu.” am murmurat. „Nu pot compune fara tine aici.Stii asta,eu doar…”. Am oftat.Nu stiam ce sa ii spun lui Alice.Toate sentimentele confuze.Toate scuzele mele nenorocite.Dar mai apoi,poate ar trebui sa astept ca ea sa fie pregatita sa ma ierte.Am acuzat-o de cele mai rele lucruri posibile deci probabil ca ar trebui sa merg mai departe si sa o las balta pentru un timp.
„Tu doar?” Alice raspunse incet. Mana ei se ridica atingandu-mi fata.
„doar simteam nevoia sa cant.Nu stiu de ce.Nu m-am simtit asa de…. de ei bine,ani de zile.Si acum doar voiam sa cant.E o nebunie.”
„Edward arati…” Spranceana lui Alice se ridica.
„Obosit?Ciudat?Nebun?Toate trei la un loc?” i-am sugerat obosit.
„Confuz…” Alice se decise. „De ce esti confuz?Este vorba despre …?” Facu o pauza.
Acum era randul meu sa ma raspund grabit.”CE?”
„Este vorba de Lauren?Esti indragostit de ea?”
„Ce?” am raspuns,tonul meu fiind un pic mai ridicat de aceasta data.”Desigur ca nu!Am dat-o afara acum cateva ore.”
“Ssh!” Alice sopti. „Bella doarme intr-o camera langa noi!”
Cat de ciudat de mandru ma facea acel nume sa ma simt.Mi-am scos gandule repede din cap,inainte ca Alice sa abserve acest lucru.Era prea tarziu sa imi fac griji pentru acest lucru.
„Bella?” Alice ofta,ochii marindu-se de uimire.
Acum,aveam doua optiuni : sa recunosc totul,sau sa mint.Am ales varianta de mijloc. „Bella ,ce?” am intrebat inocent.
„Nu incerca sa negi Edward,” ea sopti. „O placi,nu-i asa?” Ea zambi ca o pisicuta care isi primise laptele. „Ei bine asta e ciudat,pentru ca ea imi spunea mai devreme cat de mult ea te displace.” Ea rase fara umor in intonatia ei.Da,aveam dreptate.Nu era pregatita sa ma ierte inca.Era ciudat de cat de defensiva devenise atunci cand Bella a fost adusa in discutie.
„Nu o plac Alice.” am marait. „Ce dracu te-a facut sa crezi asta?”
„Expresia de pe fata ta atunci cand i-am pronuntat numele.” Alice raspunse lejer.
„Nu am avut nici o expresie pe fata cand i-ai pronuntat numele.”
„Si modul cum incerci sa negi.” completa ea.
Am marait la ea trimitandu-i priviri amenintatoare.
Ea imi raspunse cu aceeasi privire.”Nici sa nu te gandesti sa incerci sa o seduci,sa ii rapesti inocenta…”
Am strambat din nas la alegerea cuvintelor ei.
Alice rosi,apoi continua.”…apoi sa ii frangi inima si sa o abandonezi ca pe oricare fata ,din lista ta lunga ,lunga.Pentru ca ea nu va ceda in fata trucurilor tale sirete.E prea buna si prea desteapta pentru tine.Mult prea buna.Si mi-a spus ca niciodata,dar niciodata nu te-ar place asa ca resemneaza-te Eddie.Pentru ca,pentru prima data in viata ta patetica,vrei ceva ce nu poti avea.Si pe care nu il vei avea.” Ma lovi pe umar,cam tare pentru o fata,incercand parca sa isi exprime si mai bine punctul de vedere cu mai multa convingere in timp ce ma privea.
Am oftat,incercand sa imi mentin emotiile ascunse ca sa nu isi dea seama cat de mult m-a ranit aceasta,cat de adanca a fost infipt cutitul.Pe urma,m-am ridicat acoperind pianul din nou cu cearceaful,inainte sa o urmez pe Alice pe scari.
Am tras-o de mana in afara dormitorului ei. „Nu o plac Alice.” am repetat. „Dar e inauntru cu tine?”
„Da” Alice imi raspunse smulgandu-si mana din a mea.”si inceteaza sa mai negi Edward;Sunt geamanul tau, cred ca pot sa imi dau seama cum functioneaza mintea ta proasta obsedata de sex functioneaza.”
Am aruncat o privire rapida in dormitorul ei,inainte sa apuce sa imi inchida usa in fata.Nici macar nu apucasem sa o vad pe Bella cum dormea.Am oftat si m-am retras catre dormitorul meu,invins,trist ca Alice ma putea ura atat de mult doar pentru ca o doream pe Bella..nu ca as recunoaste vreodata.Sau ca as face ceva.”
M-am urcat in pat gandindu-ma la tot ce imi spusese Alice. A spus „sa ii frangi inima”.Exista vre’o posibilitatea ca Bella sa sufere din cauza mea?Nu,probabil ca nu.Alice mai spusese ca Bella niciodata ..cum spusese? „niciodata,dar niciodata nu m-ar place”.Pe urma un sentiment agresiv imi trecuse prin mine.Bella nu va suferi niciodata din cauza mea,pentru ca nu ii voi da niciodata ocazia.Nu o voi rani niciodata.Niciodata.Voiam doar sa ranesc pe orcine i-ar fi facut rau vreodata si nu imi puteam face rau singur…era stupid.Nu ma simteam asa din cauza ca nu voi putea sa supravietui cu daca o voi rani.Nu, asta ar trebui in mod normal.Doar ca eu nu ma puteam pedepsi singur.
***
M-am trezit destul de devreme pentru mine in dimineata urmatoare.La inceput m-am gandit sa ma bag din nou la somn,si sa ma trezesc mai tarziu pentru scoala ca de obicei,dar apoi mi-am amintit de Bella.Nu ar fi impresionata daca i-as strica recordul ei perfect .
Asa ca m-am ridicat din pat imbracandu-ma cu primul lucru pe care am pus mainile si am coborat scarile pentru micul dejun urias pe care mi-l promisesem.
„…tot nu imi dau seama de ce sa nu porti rochia…” se auzi vocea lui Alice in timp ce coboram scarile.
„Alice,merg la scoala,nu intr-un club.”Bella raspunse.Am ignorat felul cum pulsul meu crescuse atunci cand i-am auzit vocea perfecta. „Rochia este total nepotrivita.”
Apoi am intrat pe usa bucatariei. „Neata.” am murmurat,incercand sa nu ma uit la fete.
„Wow,este incredibil de devreme pentru el.” Alice ii murmura Bellei,desi o spusese special ca sa aud si eu.
Bella chicoti in raspuns,si in ciuda faptului ca rasul Bellei reprezenta apogeul frumusetii,aveam sentimentul ca ele radeau pe seama mea.Ca si copliasii la terenul de joaca.
Am aruncat paine in prajitor,exact cat a fost nevoie ca sa il umplu apoi m-am asezat trecandu-mi degetele prin parul meu.Serios,oricate produse de par as folosi,tot refuza sa stea la locul lui.
„Ca si cum asta ar fi de folos.”Alice murmura.Ce a apucat-o in dimineata asta?
„Uite,Alice..” am inceput in timp ce mi-am ridicat privirea,dar atunci am vazut-o. Bella se tunsese.Si Sfanta Maica a lui Iisus,arata atat de sexy.Se uita in jos la masa,avea colturile ochiurilor vopsite cu negru iar pe ploape avea un fard gri fumuriu.Obrajii ei erau neobisnuiti de palizi…pana cand isi ridicase privirea si observase ca ma uitam la ea.S-a imbujorat in milioane de nuante diferite de rosu,si spoi se uita din nou la masa,indepartandu-si ochii aceia superbi maronii de mine.
„Ce…?” m-am auzit intreband fara suflare neputand sa termin de rostit intrebarea.
Bella isi ridicase din nou privirea,timid,si intreba in soapta. „E atat de rau?”
Alice stramba din nas indreptandu-se catre prajitorul de paine,avand ca subtil sa ma loveasca cu piciorul in drumul ei.
Nu observasem.Eram surprins ca Bella credea ca arata rau. „Nu,” i-am soptit in raspuns. „Cred ca arata grozav.”
Imi zambise sexy,facandu-ma sa ametesc.Wow.Cine ar fi crezut ca Bella Swan putea arata sexy vreodata?
B.p.o.v.
Ma jucam emotionata cu degetele ,in spate in Volvoul lui Edward.Reactia sa cu privire la tunsoarea mea era…diferita,sa spunem cel putin.Aveam sentimentul ca nu ii placusem,dar se simtea vinovat pentru seara trecuta,asa ca nu recunoscuse.Si daca asta e ceea ce credea Edward,atunci ce va spune restul lumii?Vor spune lucruri mai urate despre mine,imi vor spune lucruri urate.
„Nu ma simt prea bine.” i-am murmurat lui Alice care statea langa mine.
„Nu-ti face griji Bella,arati incredibil.” Alice se apleca apoi sa imi aranjeze colierul.Ei bine,colierul ei.
Am refuzat sa port rochia rosie din moment ce am vazut-o.Era prea scurta,fusta terminandu-se in dreptul coapsei.Poate ca lasasem puloverele in urma,dar cu certitudine nu eram gata sa sar intr-o bucatica mica de material.Si mai ales intr-o zi de scoala.
Asa ca in schimb am optat pentru o pereche de jeansi skinny,un tricou rosu (aveam deja vopsea rosie pe unghii),tricou care era mulat pe corpul meu,care imi scotea in evidenta gatul si decolteul,destul cat sa iti capteze atentia si sa lase loc si de un pic de imaginatie,asa spunea Alice,o pereche de balerini argintii in picioare si un lantisor cu un pandantiv rosu.Tot ce purtam,Alice cumparase Sambata.
Am ajuns la scoala exact la timp,ceea ce ma deranja un pic.Nu stiam de ce ma deranja,poate avea legatura cu faptul ca Edward Cullen intarzia mereu la scoala si nu voiam ca el sa faca un efort in plus doar ca sa ma aduca la timp la scoala.Asta il facea mai perfect dar si mai enervant in acelasi timp.Da mi se parea un motiv plauzibil pentru care ma simteam deranjata.
Am trecut de Dnul Marshall in drum spre intrare.Ne-a zambit,dar era ceva in ochii lui care il faceau sa para multumit de ceva,si nu puteam sa imi dau seama de ce…
„Ai ajuns devreme in dimineata aceasta Edward.” spuse bucuros.
Edward scoase un sunet pe sub respiratia sa,si se indrepta catre clasa,Domnul Marshall chicoti iar eu impreuna cu Alice ne-am indreptat catre clasa noastra.
Doamna Connell inca nu ajunsese ,multumesc Doamne,iar eu impreuna cu Alice,ne-am ocupat locurile din spatele clasei,eu incercand sa ignor privirile care erau atintite asupra mea.
Linistea care era atunci cand intrasem in sala ,se umplu de soapte si murmurat.Am auzit numele meu,al lui Edward si al lui Lauren.
„Nu pot vorbi despre altceva?”am intrebat-o pe Alice in liniste. „Orice?”
Alice ridicase din umeri si deschise gura sa vorbeasca atunci cand Jessica Stanley venise catre noi. „Buna.” spuse. „Ai avut un week end placut?”
M-am holbat la ea,eu si Jessica Stanley nu ne-am vorbit niciodata.Niciodata.si acum se comporta de parca eram prietene bune.Ce naiba?
„um..a fost in regula” am incercat sa ii raspund la intrebare.De fapt,daca stau sa ma gandesc mai bine,am avut un week end grozav,mai putin sesiunea de giugiuleli a lui Edward.
Jess imi zambea fals. „asta e bine.”
Am dat din cap,surprinsa de prietenia ei brusca.
Atunci Alice vorbi.”Daca vrei sa vorbesti cu Edward nu crezi ca e mai bine doar sa te duci si sa vorbesti cu el?Stii tu,ca o persoana normala?”
Jess o privi cu invidie pe Alice. „vorbeam cu Bella.”
Privirea lui Alice putea spune mai multe. „Ei bine,ea nu vrea sa vorbeasca cu tine.”
„Cred ca poate decide si singura cu cine vrea sa vorbeasca,asa e Bella?” si isi intoarse privirea catre mine.
„Um..” am inceput,dar multumesc ca Doamna Connell intrase atunci.Jess s-a indreptat inapoi la locul ei.
„Ugh.” Alice bombanea.”Urasc cand oamenii fac asta.”
„Fac ce?” am intrebat.
„Sa incerce sa iti fie prieteni doar cat sa ajunga la Edward.Am mai trecut prin asta,am mai avut parte din asta,am mai vazut asta.Crede-ma,cunosc toate simptomele unei astfel de persoane.Allice facu o fata.
„Oh.” a fost tot ce am putut sa spun.
Cu cat ziua trecea,aveam mai multe priviri si auzeam mai multe soapte pe coridor.Stiam ca oamenii raspandeau zvonuri cu privire la mine si stiam ca fetele alea ma urau acum pentru ca stateam in casa lui Edward,dar nu imi pasa mai mult decat de obicei.Cred ca era ceva legat de faptul ca Alicea era langa mine.Era bine de stiut ca aveam o prietena care ma placea pentru ce eram eu,decat pentru casa in care stateam.
La pranz am stat cu Alice din nou.Alice a stat practic intreaga ora de pauza de masa,doar uitandu-se la Jasper Hale.
„Dupa ore” spuse „mergem la cafeneau de pe colt de langa casa noastra.Rose a zis ca Jasper va fi acolo atunci.”
„Alice,de ce nu te duci sa vorbesti cu el?” am intrebat.
„Pentru ca Bella” raspunse dandu-si ochii peste cap. „nu vreau sa par disperata.Si pentru ca sta la aceeasi masa cu Edward.”
„oh!” am raspuns dupa ce m-am uitat si eu in acea directie.”Asa e”
Apoi Mike Newton isi facu aparitia.Isi freca gatul emotionat.”Buna Bella.” spuse incet.
„uh…buna!” am raspuns privindu-l cum tremura.
„Arati….grozav.” imi spuse.
Alice imi zambi din celalalt capat al mesei si imi mima pe buze un „Ti-am spus eu!”
Am ignorat-o. „multumesc” i-am zambit indiferenta lui Mike „Voiai ceva anume?”
„De fapt…er…dau o petrecere vineri si ma intrebam daca voi doua puteti veni?”
„Um..nu stiu…” dar Alice ma intrerupse.
„Desigur,vom fi acolo.Si se intoarse pentru a ii zambi.
El dadu din cap dar nu pleca.
„Altceva?” Alice intreba.
„Ei bine…da!”recunoscu chicotind ciudat.
„Stai jos Mike.” i-am propus.
„Nu.” refuza. „E in regula.Voiam sa te intreb daca…ei bine…faci ceva maine seara?” spuse in graba
„Um…”Aveam un sentiment ciudat despre unde voia sa ajunga cu discutia .”Nu chiar….”
„Ai vrea sa iesi undeva cu mine?”ochii lui nu i-au intalnit nici o clipa pe ai mei.
„Ca o intalnire?”am intrebat
El dadu din cap incet.
„Va merge.” Alice raspunse in locul meu.
„Grozav!” Mike era entuziasmat.”Am sa te iau maine la sase jumatate?”
„Um..” ramasesem fara cuvinte.
„Sase jumatate e bine,locuieste la noi totusi.” Alice ii reaminti.
„Desigur.Ne vedem maine Bella.” Apoi se intoarse si pleca.
M-am uitat la el in timp ce pleca,apoi la Alice.”De ce ai zis aia?” am ordonat.
„Bella,trebuie sa traiesti un pic.Poate ca nu iti place Mike dar ii va face pe oameni mai constienti ca tu esti acolo si ca iti dai intalniri cu baieti.Intr-o zi Mike Newton,apoi urmatorul,sper ca cineva care iti va place.”
„Esti un om mort cand ajungem acasa.” i-am promis dupa ce mi-am lasat privirea inapoi in farfurie.
Alice chicoti inca o data ,inainte sa se ridice sa ne duca farfuriile la chiuveta pentru a fi spalate.Nu m-am ridicat de la masa,dar am putut simti cum cineva ma privea insistent,asa ca mi-am ridicat privirea.
Pentru un moment ,ochii mei au intalnit cea mai familiara pereche de ochi verzi care ma priveau,apoi privirea sa se indrepta in alta parte,atat de repede incat nu mai eram sigura ca privea in directia mea.

9.Haircuts and Sweet Nothings

Nu stiu de ce,dar vazand acestea ma durea.Trebuia sa ma astept ca va face lucruri din acestea.Edward era un jucator,facea si altceva in afara de acestea?

Dupa ce le-am inchis usa lui Edward si blondei iritante,m-am rezemat de perete incercand sa ignor focul din inima mea.De ce ma simteam asa?Nici macar nu imi placea tipul.

Vocea zgomotoasa a lui Lauren rasnua prin usa. „Isabella Swan e partenera ta?”

A trebuit sa ma concentrez ca sa pot auzi raspunsul lui Edward. „…. Nu e ca si cum am fi avut ocazia sa ne alegem partenerii,nu?”

„Dar….Bella Swan?” Lauren rase dur „Este….ciudata.”

Am fost surprinsa sa imi dau seama ca acel comentariu facaut de LAuren ma durea.Stiam ca asa ma vedeau majoritatea fetelor de la scoala dar ma durea sa o aud.Dar ce m-a durut cel mai tare a fost raspunsul lui Edward.

„Mie-mi spui?Poarta pulovere aproape tot timpul,nu poate sta dreapta mai mult de 20 de secunde.Alice incearca sa ii faca o schimbare de look,dar sa fiu sincer,cred ca e o cauza pierduta.” parea distrat,obraznic.

Lauren chicoti din nou ,in timp ce capul meu se invartea ametit.Nu stiu de ce ma asteptasem la altceva,dar probabil ca ma asteptasem,pentru ca durerea din pieptul meu acum era cu mult mai mare decat era acum cateva secunde in urma.Nu trebuia sa imi doresc ca Edward Cullen sa-mi ia apararea in fata acuzatiilor ca as fi ciudata,pentru ca el ma ura la fel de mult ca si ,daca nu chiar mai mult, toata lumea. La dracu,poate chiar el a inceput cu acuzatiile.Si totusi de ce ma simteam ca si cum am fost tradata?

Nu se mai auzea nici o conversatie dincolo de usa,asa ca presupun ca s-au intors la ce faceau inainte sa ii fi intrerup.Mi-am muscat buza aplecandu-mi capul in jos si oftand,inainte de a ma indrepta catre camera lui Alice.

Privirea sa se ingusta in momentul in care am intrat pe usa. „Ce?”  ma intreba. „Ce s-a intamplat?”

„Nimic.” am raspuns ridicand din umeri. „Edward are o mica sesiune de giugiuleala cu Lauren Mallory in dormitorul sau, asa ca nu am apucat sa imi iau machiajele.”

Alice se incrunta.

„Totusi…nu ar trebui sa ne asteptam la altceva…” am raspuns ca si cum ii gaseam o scuza pentru ceea ce facea.

„Bella…” imi spuse incet.Ochii ei ma studiau speculativ si nu imi placea.Ma simteam nu prea confortabil.

„Da?” i-am raspuns cu aceeasi tonalitate,umerii mei rotindu-se in fata defenziv.

„Uite…” ea ofta. „Nu intelege gresit sau altceva dar am sa iti pun o intrebare si vreau sa imi promiti ca imi vei da un raspuns cat mai sincer.”

„Nu stiu Alice…” am privit-o intens.

„Nu.” ea ma opri. „Suntem prietene bune nu?Asa e? Am dreptate?”

Am inghitit in sec.

„Prietenele bune isi spun totul… chiar si cand una se indragosteste de fratele celeilalte?” imi spusese ca si cum era o intrebare,o spranceana o avea ridicata asteptand un raspuns.

Mi-a luat cateva secunda sa inteleg unde voia sa ajunga si ma uitam la ea „Alice! nu m-am indragostit de Edward.” Aproape ca tipasem si rosisem la presupunerea ei prosteasca.Dar o voce usoara imi soptea intr-un colt al mintii mele ca aceasta presupunere nu era chiar atat de prosteasca.Am tacut din gura instantaneu.”Nu,Alice! Nu e asa de rau pe cat credeam ca e la inceput,recunosc.Dar totusi e…ugh! Nu. Am intrat peste el in camera in timp ce se saruta cu o alta fata in camera – cum as putea sa ma indragostesc de el dupa o faza ca asta?”

Alice dadu din cap si se uita in alta parte, ca si cum nu ma credea dar totusi lasase balta subiectul.Deodata ma simteam suparata : suparata pe Alice, suparata pe Edward , suparata pe oricine.

„Uite Alice,Edward arata – nimeni nu poate nega – incredibil de bine , dar asta nu inseamna ca orice fata cu hormoni trebuie sa se indragosteasca de el.Mai ales una care doarme cu el!” Dintr-o data am realizat ce spusesem .”Nu in sensul acela.” m-am corectat repede. „Ca si cum dorm in dormitorul sau…” am oftat „Intelegi tu.”

Alice se stramba. „Okay…Acum stai jos,iar eu voi continua cu machiajul.Maine te voi imbraca eu – fara pulovere”

Eram gata sa ma cert,dar atunci imi amintisem ce zicea Edward „Poarta pulovere tot timpul,Alice incearca sa o machieze ,dar sincer, cred ca e o cauza pierduta!” Ei bine,o sa ii demonstrez contrariul. Exact cum spusese Alice -gata cu puloverele. Am sa le rup ca sa nu ma mai intorc la vechile haine.Apoi voi purta fuste mini si rochite, si tricouri mulate…. Am sa ii demonstrez cat de mult se putea insela,ca pana si Edward insusi va saliva pentru mine.MA va implora de nenumarate ori, iar eu am sa ii intorc spatele de multe ori,si sa ii spun sa sara pe prima tarfa care ii va iesi in cale.Dar nu o va face pentru ca ma dori doar pe mine si nu ma va putea avea….da…asta va trebui sa ii dea o lectie.

„Bella?” Alice intreba scotandu-ma din transa.

„Da.Da,bine.” am dat din cap convingator.

„Ma lasi?” ofta.

„Desigur.” i-am raspuns.

„Wow.” fata ei se lumina ca a unui copil in dimineata de Craciun. Grabita ma impinse inapoi pe scaunul de machiaj si imi zise sa stau acolo in timp ce ea iesise dansand din camera,zambetul ramanandui la locul sau.

M-am incruntat confuza,dar am ridicat din umeri asezandu-ma la loc pe scaun.

Alice revenise cateva minute mai tarziu cu o cutiuta. „Aceasta era lui Esme de atunci cand obisnuia sa ma tunda chiar ea.” imi spunea. „M-a invatat unele lucruri asa ca vei fi bine.Stiu cu exactitate ce fac.”

„CEE?!” M-am ridicat si m-am incruntat catre ea.

Ea ridicase o spranceana inainte sa imi raspunda. „Ai spus ca pot face asta!”

Oh Iisuse! Eram prea ocupata sa visez cu ochii deschisi pentru a constientiza ceea ce ii permisesem lui Alice sa faca! „Nu…nu cred ca e o idee asa de buna Alice!”

„Prostii!” exclama. „Uita-te la parul tau Bella!” ridicase o oglinda.

„Ce e in neregula cu el?” am intrebat trecandu-mi degetele prin marul meu lung si inchis la culoare.

„Er…Hello!!” raspunse „Ce e bun cu el?Fara suparare Bella , dar e plictisitor.Ti-ar trebui taiati aproximativ 3 centimetri,un pic scarit si poate un pic filat.” Vorbea mai mult singura acum in timp ce se incrunta uitandu-se la parul meu.

„Alice” am murmurat. „Te rog,te rog lasa-mi in pace parul!”

Buzele ei au conturat o forma trista iar ochii ei se marira,aratand disperat de suparata incat voiam sa o imbratisez sau ceva .Pana si buzele ii tremurau la colturi – era o expresie care iti ranea inima.

„Dar Bella..” murmura in timp ce mi-am inchis ochii,stiam cat de repede puteam ceda la astfel de privelisti.”Incerc doar sa ajut.” soptise .Nu trebuia sa inchid ochii.Vocea ei singura era tremuranda ,implorand mila si saturata cu tristete.

„Bine,ma predau.” am marait. „Dar nu 3 centimetri.”

Fata lui Alice se lumina,si sarise in sus venind spre mine pentru a ma imbratisa. „Multumesc,multumesc,multumesc!” tipa ea.

„Doar treci la treaba si termina odata” am oftat asezandu-ma pe scaun si inchizand ochii.

*****

Dupa jumatate de ora,mi-am deschis ochii pentru a o vedea pe Alice cum se uita la mine muscandu-si buza.

„Ce?” am intrebat ochii mei marindu-se „Ce ai facut?Da-mi o oglinda!”

Alice s-a intins si a luat oglinda de mana,dar a ezitat sa mi-o dea tinandu o la pieptul ei. „Poate mai bine nu…sa nu ai surprize.” murmura.

„Alice.” am tipat,exact cand usa se deschise si intrase Esme tinand o tavita in mana.

„Fetelor,v-am adus ceva……” spuse atunci cand ma vazuse.Puteam sa vad cum incerca in mintea ei  sa isi dea seama de ce se intamplase. „Alice,ce ai facut cu sarmanul par al Bellei?”

Am simtit cum fata mea se contorsiona de groaza.  „Alice,da-mi naibii oglinda!” am spus.

Alice se bosumflase incapatanata catre mama ei. „Intotdeauna spuneai ca ma descurc cu tunsul atunci cand imi tundeam papusile mele cand eram mica.”

„Alice aveai 6 ani si iti scalpai papusile.Ce voiai sa iti spun?Scuze draga,dar tunsul nu e unul din talentele tale cele mai mari!” Esme ii sugera razand un pic.Dar mai apoi se incrunta din nou.”Daca ti-as fi zis,parul Bellei era salvat acum…”

„Dar ea a zis ca pot!”

Esme rase,apoi lasase tavita pe dulapiorul lui Alice.Apoi luase usor oglinda din imbratisarea lui Alice si mi-o dadu.”Nu-ti face griji Bella,mergem direct la coafor.” si se intoarse catre Alice. „Si tu platesti.”

Am inspirat adanc si am privit in oglinda.PEntru imensa mea surpriza,nu arata atat de rau pe cat faceau ele sa sune.Un pic mai scurt,da.Dar nu era chiar atat de rau ,sau altceva.Puteam indrepta lucrurile cumva.

„Imi pare rau Bella.” Alice zise incet „Chiar am…”

„Nut-i face griji.” i-am raspuns in timp ce intindeam o mana. „Da-mi foarfecul”

Esme clipea,apoi imi aseza foarfecul in mana pe care o aveam intinsa.Am inmanat oglinda lui Alice si i-am zis sa o tina dreapta.Apoi am luat partea mai lunga a parului si am taiat cativa centimetri.

Douazeci de minute mai tarziu,parul meu frumos si lung era cu putin mai lung de umeri si scarit.Esme mi-a retusat varfurile pentru ca nu ma descurcam singura,dar de fapt arata in regula acum parul meu.Poate chiar mai bine decat inainte … chiar sexy.

Alice se stramba. „Cum naiba ai facut asta?”

Am ridicat din umeri. „Mama mea m-a invatat!”

„Este mama ta un stilist?” Esme intreba.

„Nu chiar. Ea doar … are anumite momente.A fost stilista, casiera intr-un supermarket, perparator de ciocolata ,profesor ….Renee cred ca a fost de toate.”

Esme rase. „Pare o femeie cu multe talente. Mi-ar place sa o cunosc.Ce face acum?”

„Nimic.Sotul ei e jucator de baseball – in liga mica,inainte sa ma intrebi – ea doar calatoreste cu el.M-a invitat cu ea,dar m-am decis sa termin scoala inainte sa calatoresc prin toate locurile din state,cu ea si cu Phil.”

„Bine pentru tine.” Esme raspunse incet. „Acum,fetelor v-am adus niste racoritoare,dar nu stiu daca le vreti,cina se va servi in curand.”

„Nu,le vrem.” Alice raspunse.

Esme ii ciufuli parul negru si scurt al lui Alice apoi se ridica.”O sa va strig cand e gata cina.”

Alice imi oferi un biscuite zambindu-mi dulce. „Chiar imi pare rau pentru toata….”

„nu-ti face griji.” am intrerupt-o. „Arata bine acum.Nici nu mi-as fi imaginat sa fac asta inainte.E o schimbare draguta.”

Alice chicoti,apoi se inneca mestecand biscuitele.Arata atat de vinovata ca rasesem de ea.

„Ce?” intreba.

„Nimic.” am spus,incercand sa nu ii amintesc de aceasta cand voiam ceva de la ea,pe capul meu.

Un pic mai tarziu,Esme ne chema la cina.Dintr-o data,incepeam sa imi fac griji despre ce va spune Edward cu privire la parul meu,dar nu trebuia sa imi fac griji,pentru ca nu era aici.

Cand terminasem cu totii de mancat,cina lui Edward statea neatinsa si rece.

Esme ofta uitandu-se la tavan. „Chiar a avut o runda cu fata.” spuse dezamagita. „o sa o pun in frigider,si o va reincalzi daca va vrea.”

Alice si cu mine ne-am reintors in camera ei,ne-am uitat la filme si ne-am colorat unghiile,vorbind peste film,pentru urmatoarele ore.Alice se distra,dar eu chiar ma plictiseam.Erau lucruri specifice pentru o fata ,pe care le faceam, dar eu nu eram o fata tipica.

„Crezi ca a terminat?” Alice deschise subiectul Edward.Al treilea film la care ne uitam tocmai se termina.

Am ridicat din umeri uitandu-ma la unghiile mele rosii sangerii(Alice insistase sa foloseasca pe mine oja perfecta care sa se potriveasca cu rochia pe care ma va forta sa o imbrac a doua zi.

„Este ora 11.” murmura. „Poti sa dormi aici in seara asta daca vrei.”

„Ok.” am cedat cu usurinta. Nu voiam sa merg in camera lui Edward si sa dau peste ceva mult prea intim pentru ochii mei inocenti.

Alice sarise de pe pat,si tase un tricou larg verde undeva de la capatul garderobei ei.Mi-l aruncase cu o expresie de dezgust pe fata.Am strambat din nas in timp ce l-am pus langa corpul meu.”Nu mi te imaginez imbracata in asta.Alice”  i-am raspuns inocent.

„Nu port.” raspunse. „E hidos.Dar cred ca e confortabil de dormit in el.”

„Nu e ceva in care ma voi imbraca maine?” am intrebat prefacandu-ma socata.

„Gah.” Se stramba. „In nici un caz.Asta e la fel de rau ca si puloverele tale pe care le porti.Sunt asa lipsite de forma…Nu iti scot corpul de loc in evidenta,iar tu arati incredibil Bella.Daca intelegi…”

„La naiba.Am inteles”.am terminat pentru ea.”Da da..tu deja ai folosit expresia aia pe mine…”

Dintr-o data ofta. „Bella! Te-ai epilat pe picioare?”

Mi-am dat ochii peste cap. „Poate nu sunt cea mai la moda persoana,dar tin la igiena.”

Ofta usurata. „Multumesc Doamne.Pentru ca nu puteam sa te imbrac in rochia aia rosie cu picioare paroase.”

„Oh,nu.Spune-mi ca nu se vad picioare…”

Rase,crezand ca eu glumesc.Apoi imi facu semn cu mana si intrase in baie.

*****

Jumtate de ora mai tarziu,eram pe cealalta parte a patului urias al lui Alice.Cel putin Alice era mai amabila decat Edward.Stai putin,eu nu vrioam sa impart patul cu Edward.Nu e cinstit.

Am tresarit auzind tunetul de afata apoi am suspinat incet.Eu si furtunile nu ne-am inteles niciodata.De fapt nu era ca si cum m-as fi confesat despre asta cuiva.Eram speriata de furtuni.De asta viata in Forks nu era o idee buna pentru cineva ca mine.

M-am rostogolit si m-am intors agitata in timp ce tunetul zguduia casa,iar fulgerele cum se vedeau prin perdea luminand toata camera.Am tremurat sub patura si m-am ghemuit ca o minge gandindu-ma la lucruri fericite rugandu-ma sa adorm.

Mi-am inchis ochii ,si dupa o vreme vedeam un zambet familiar.Buze perfecte incercuind dinti perfecti,o buza fiind mai mare decat cealalta – un zambet familiar si perfect,strengaresc.

Am lovit capul cu perna,incercand sa scot imaginea lui Edward din mintea mea.

„Esti in regula Bella?” Alice soptise din intuneric.

„Sunt bine.” am murmurat din perna. „Doar incerc sa ma fac comfortbaila.”

Dar indiferent de cat incercam sa ma gandesc la altceva,mintea mea se tot intorcea la Edward: mana lui indreptandu-se catre mine,ca la ‘Hanging out’ mai devreme ,ochii lui razand pentru mine ,dar nu dur ,mana lui trecand prin parul sau briliant de bronz, gura sa luant forma unui zambet obraznic sau glorios, fata sa uimitoare strambandu-se cand bause amestecul pe care i-l dadusem , mainile sale musculoase cum se vedeau prin tricoul sau…doar el.

Eu inca nu puteam gasi vointa de a ma opri din a ma gandi la el.Deaorece de fiecare data cand era o furtuna,nu puteam adormi pana aceasta nu se opri.Se oprea acum,era mult mai liniste dar eu tot nu puteam dormi.

Asa ca mi-am lasat imaginatia sa o ia razna. Am alunecat in vise profunde imaginandu-mi brate puternice in jurul meu,tragandu-ma in imbratisarea sa, buzele sale pe gatul meu soptindu-mi dulci nimicuri la urechea mea…Si undeva departe,departe de tot,un pian cantand o melodie usoara linistindu-ma,spunandu-mi ca totul va fi bine.In final.

Capitolul 8. Just Hanging out

B.p.o.v

Trebuia sa fie o gluma.Era o sinucidere curata pentru mine.

„Alicce” am tipat. „Spune-mi ca nu vorbesti serios!”

Edward ma privea,o expresie de amuzament luminandu-i fata.”De ce?” intreba „Nu te descurci cu putina activitate fizica?” Imi facu din ochi astfel indreptandu-mi privirea catre el. Prost,nesimtit,arogant…De ce foloseam mereu aceleasi adjective pentru a il descrie pe Edward in mintea mea?

Desigur , Pot!” am zis furios. ” Dar nu pot merge pe o suprafata plana si stabila fara sa ma leagan de-a lungul calatoriei , sa nu mai vorbim de multele sute de metri desupra pamantului si sa fac…asta!”  am gesticulat deasupra capetelor noastre.

Alice isi dadu ochii peste cap.”De asta ai echipament de protectie Bella.In plus e doar la 50 de metri inaltime doar.

Am inghitit in sec si am privit in sus din nou.Alice pentru un motiv anume,ne-a adus la „Atarnand imprejur”  ,care e era un drum asemanator unui act de violenta, 50 de metri deasupra pamantului, cu franghii si alte lucruri periculoase care mai mult decat sigur imi vor provoca moartea. 50 de metri sau 300 de metri,nu ar face mare diferenta,pentru mine.In orice fel,tot un dezastru e ceea ce se intampla.

„Haide Bella!” Alice ma striga,facandu-ma sa realizez ca ea deja se apropia de intrare impreuna cu Edward.

Am mers langa ea. „De fapt Alice,as putea sa va astept in masina…”

„Nu paria!” Alice imi raspunse. „Se numeste distractie Bells.Traiesteti viata mai spontan!”

M-am incruntat uitandu-ma in sus,apoi am oftat. „Daca mor,tu il anunti pe Charlie!” i-am spus inainte de a face un pas inainte stand la coada.

L-am auzit pe Edward razand in spatele meu.Am asteptat la rand in liniste,iar eu am inceput sa citesc panouri mari de sus incercand sa imi caut o cale de evadare.

Pana la urma aveam sa gasesc eu ceva. „Alice!” am spus „Uite,aici spune ca trebuie sa ai o anumita coordonare a acestui drum.Eu nu prea am coordonare asa ca ar fi bine sa……”

„Bella,sigur ai macar un pic de coordonare.Franghiile si eu te vom ajuta atunci cand te impotmolesti.Inceteaza sa mai citesti chestiile alea ca si cum ar fi religioase.Nimic din ce vei citi nu te va ajuta sa nu faci asta.Okay?E o distractie mare, te-ar ajuta mai mult daca ai avea mai multa incredere in tine.”

„Vorbesti de parca ai mai facut asta inainte.” am spus.

„Asta pentru ca am mai facut.” imi raspunse cald.

„Si inca mai traiesti?” am intrebat cu neincredere in voce.

„Ei bine,duh!” Alice isi daduse ochii peste cap din nou.

****

„…si daca nu uitati ,sa va verificati echipamentul de protectie de fiecare data si veti fi in siguranta.” instructorul ne vorbise jumatate de ora mai tarziu.Stateam sus,la punctul de plecare unde eram atasati la mai multe lucruri si unde ne puneau franghiile.Am facut greseala de a privi in jos,si acum imi era ingrozitor de rau.

„Nimeni nu a murit la „Hangin out” pana acum, ” instructorul glumi in timp ce ii fixa echipamentul lui Alice.Cuvintele lui ma faceau sa ma simt si mai rau.Puteam sa vad acum titluri de prima pagina. „Fata locala,moare dupa ce echipamentul de protectie se defecteaza.Managerul de la ‘Hanging Out’ a fost luat la intrebari…sau ceva de genul.

Am inchis ochii asteptand ca lumea sa se opreasca din a se invarti in jurul meu.Dintr-o data am simtit o mana pe umarul meu.

„Bella?” Edward imi sopti la ureche. „Esti in regula?” Chiar parea ingrijorat pentru mine.Huh.Poate doar era stresat.

„Nu.” am tipat usor.

„Vei fi bine.” ma asigurase. „Va fi amuzant cand vei incepe.Iti promit.”

Mi-am deschis ochii si m-am uitat in ochii sai stralucitori verzi si nu puteam vedea nici urma de glume in ei.Ochii sai verzi superbi ma facusera cumva sa ma simt mai bine.

Am dat din cap,ametita iar chicoti incet indreptandu-si privirea in alta parte.Asta era atat de nedrept. Era constient oare de cat de ametitori erau ochii lui?Dar doar ochii lui. El e la fel de pacoste ca dracu.

„Bella,nu arati prea bine.” Alice observa ingrijorata.

„Si ma intreb de ce.” am murmurat sarcastica.

Spre norocul meu nu ma auzi. „Eu voi merge inainte,apoi tu iar dupa tine Edward,asa ca nu iti fa griji,esti complet in siguranta.”

„Ok,” am aprobat muscandu-mi buza.

Expresia fetei lui Alice devenea mai ingrijorata cu cat parca intelegea ce greseala majora era asta,dar ridica din urma si apoi sari de pe platforma pe care stateam cu totii. Ma uitam emotionata cum isi punea un picior in fata ceiluilalt inainte de a sari,fara nici un fel de ezitare.

„Bella.” vocea lui Edward venea din spatele meu inca o data. „Linisteste-te.Nu iti mai musca buza.Ai sa ti-o musti de tot” si inainte sa imi dau seama ,degetele sale imi mangaiau buza,facandu-ma sa o eliberez din gura.In momentul in care pielea noastra se intalni,un curent imi strabatu tot corpul,trimitandu-mi furnicaturi pe piele iar sira spinarii sa se cutremure. Am rosit un rosu puternic si m-am intors de la privirea sa intensa,genuchii mei draguti de inmuiati fiind gata sa cedeze.

„Urmatorul” ,barbatul al carui nume il uitasem deja cu mintea mea deja prea panicata,striga iar eu am pasit tremurand pe bara.Mi-am tinut respiratia si mi-am pastrat conncentratia pentru a putea merge drept pe bara fara a ma impiedica.Spre surprinderea mea am reusit.

„Foarte bine!” Alice tipa indata ce ajunsesem langa ea la capatul celalt.

Am zambit in timp ce adrenalina imi pulsa in vene.Fie ca era de la excesul de emotii,fie de la atingerea usoara a lui Edward si curentul care ma cutremura pe urma,nu stiam.

Edward ne acompaniase dupa cateva secunde.”Cum ai facut asta asa repede?”

„Am rezistenta buna.” imi raspunse mandru.Apoi imi facu din ochi si stiam la ce se referea.Am urmat-o pe Alice catre urmatoarea activitate ,usor tematoare.

La final,chiar ma distrasem si nu ma sinucisem.Am cazut de multe ori totusi si sunt convinsa ca a doua zi dimineata voi avea vanatai multe.Si incepeam sa il suport pe Edward.Poate ca acesta era si motivul din spatele calatoriei spontane ale lui Alice: un timp pentru descoperire.

In spatele jucatorului,parea un tip de treaba,nu ca as fi vazut in spatele mastii prea mult.M-a prins atunci cand am cazut si mi-a vorbit civilizat si era tot ce am cerut.Dar in timp ce returnam echipamentele de protectie,l-am surprins privindu-ma cu intensitate,o emotie pe care nu puteam sa o descriu in ochii lui.I-am zambit usor,si toate urmele din acea emotie disparusera,ochii sai jucausi si blanzi ma priveau cand faceau aluzia cu numarul 1 milion astazi (‘Masuri de protectie asa e Bella?Oh,dar nici nu vei sti…” sau ceva legat de aceste lucruri.) iar rosu in colora obrajii.

„Asa deci” Alice vorbise in timp ce am urcat in masina lui Carlisle. „Asta nu a fost chiar atat de rau ”

„Sa reformulam : nu voi veni prea curand aici”. Am raspuns.Dar sincer nu fusese chiar atat de rau.

E.p.o.v

Trecusera trei ore de cand ne intorsesem cu Alice de la „Hanging out”si stateam in patu meu asteptand soneria usii (gandindu-ma la Bella).Ea era in camera lui Alice pentru a o invata lectii de aplicare pentru mascara sau orice altceva la fel de stupid.Am tras cu coada ochiului sa vad ce fac si aproape ajunsesem papusa lui Alice.Imi parea rau pentru Bella.Ea chiar nu avea nevoie de machiaj.Cred ca Alice doar o folosea pentru ca eu nu mai eram la fel de naiv ca atunci cand eram mic ca sa cred : imi dadea dulciuri ca ea sa ma dea cu fardurile lui Esme pe obraz sau altce lucruri asemanatoare.

Surpriza pregatita de Alice,nu era chiar atat de ea.Fusesem la ‘Hanging out ‘ de sute de ori deci eram cam obisnuit,dar era mai bine decat la ce ma asteptam datorita esarfelor negre si datorita lui Alice.Bella nu avusese aceleasi ganduri ca si mie.

Am marait usor in timp ce ea aparea din nou in mintea mea.Era draguta,nu era nici o modalitate sa neg asta acum.Era confuz.Nu ma mai gandisem decat la o fata in toata viata mea ca fiind draguta,erau intotdeauna ori potrivita,ori sexy,ori tare…Dar Bella nu era nici sexy,nici tare , nici potrivita.Ei bine era,dar nu mi se parea corect sa o descriu asa.Era draguta,frumoasa,atractiva – oricum – dar nu potrivita.Suna prea ciudat,prea comun,prea plastic sa o descriu pe Bella.Numele ei insemna ‘frumoasa’ si era perfect.

„Ugh” am tipat deranjat,ridicandu-ma de pe pat si trecandu-mi degetele prin par.Ma gandeam la ea ca si cum o placeam…ceea ce si poate stiam,dar ma gandeam la ea mai mult decat la o prietena ceea ce nu era.Ea abia imi era prietena,dar ea nu ma vedea ca un prieten deloc,deci nici macar amica nu imi era.Nu eram atras de ea,doar pur si simplu am recunoscut ca e draguta.Ma legam de orice fata pe care o intalneam,ce era gresit daca ma legam si de Bella?

Faptul ca ai catalogat-o drept dracuta dobitocule! o voce din capul meu imi raspune.Acum ma invarteam in cerc si vorbeam singur.Isabella Swan ma aducea la nebunie in adevaratul sens al cuvantului.Era innebunitor.Exact ca si curentul ce ma  strabatuse atunci cand am atins-o.Chiar si cea mai lejera atingere din partea ei imi facea pielea sa aiba furnicaturi ca si cum ar fi arsa iar pulsul sa o ia razna.

Soneria usii se auzi scotandu-ma din gandurile enervante.Am coborat scarile pentru a ii deschide usa blondei al carui nume nu il tinusem minte.

„Buna…” i-am zis incruntandu-ma .Puteam jura ca in memoria mea era mult mai sexy decat acum.Poate pentru ca petrecusem cea mai mare parte din zi in compania Bellei;orice fata parea banala in comparatie cu ea.Gata!Gata opreste-te creierule sa gandesti asa despre ea.

„Buna Edward.” blonda chicoti.

Acum ,cum sa ii spun ca am uitat numele ei?

„Nu ai de gand sa ma inviti inauntru?” imi zise ridicand o spranceana aratand catre mine.

„Uh..” NU ” Sigur,intra.”

Ea chicoti in momentul in care m-am dat la o parte pentru ca ea sa poata intra.

„Cine este aceasta Edward?” Esme intreba cand ajunse la usa.

„Um..” eram pregatit sa gasesc o scuze despre cum m-am lovit la cap si am uitat numele ei,dar nu a fost necesar.

„Lauren Mallory ,Doamna Cullen.” Blonda se introduse singura,invartindu-si o suvita de par pe deget.era evident ca incerca sa faca o impresie buna.Nu intelegeam de ce,oricum nu aveam sa o pastrez mai mult de o zi.Lauren Mallory ,eh?Ma intrebam daca chiar imi zisese vreodata numele ei pentru ca nu imi spunea nimic….

„Oh..” imi raspunse ochii ei intristandu-se. „Okay….atunci distractie placuta.” Apoi ea disparu inapoi in bucatarie.Uram sa o dezamagesc pe Esme,dar era prea tarziu acum ca sa imi para rau.De fapt,nu era ca si cum ar sti de ce eram asa…sau ca ar intelege vreodata.Doar trei oameni din intreaga lume stiau secretele despre trecutul meu…si doar o singura persoana ma intelegea cu adevarat.

„Haide atunci.” i-am zis ghidandu-o pe drumul is sus pe scari catre dormitorul meu.

Cand intrase in camera mea,Lauren stramba din nas. „De ce miroase a parfum?” apoi cauta cu ochii prin camera pana dadu de patul facut al Bellei.  „Si ce e aia?”

„Proiect la psihologie.” i-am raspuns in timp ce o impingeam usor pe pat.

Spre surprinderea mea ea se ridica brusc si tipa. „Ce proiect de psihologie?”

„Trebuie sa ne prefacem ca suntem casatoriti cu un coleg de clasa” am oftat.

Lauren se incrunta. „imi doresc sa fi dat si eu la psihologie.”

„Ei bine…” am ridicat din umeri.

„Cine e partenera ta?” Lauren intreba cu o privire ingustata. Imi parea rau pentru Bella pentru atunci cand fan clubul meu va afla ca ea e ‘maritata’ cu mine.

„Um…ei bine…sunt sigur ca vei afla maine.”

„Spune-mi.” insista apropiindu-si capul de al meu si facandu-si ochii sai albastri imploratori.

Eram gata sa o refuz din nou cand usa se deschisese brusc iar Bella isi strecura capul in camera.

„Edward,pot sa iau……?” spunea inainte ca ochii sai sa se deschida larg atunci cand ma vazu pe mine si pe Lauren. „Scuze.” isi ceru scuze imediat „eu doar….” si apoi disparu.

Lauren se uita insistent acum la usa inchisa. „Isabella Swan e partenera ta?”

Am oftat. „Putem uita asta?Nu e ca si cum am fi avut ocazia sa ne alegem partenerii,nu?”

„Dar…Bella Swan..” Lauren chicoti . „E …ciudata…”

Stiam ca Bella nu e ciudata,dar m-am prefacut ca sunt de acord doar pentru reputatia mea.”Mie-mi spui?Poarta pulovere aproape tot timpul,nu poate sta dreapta mai mult de 20 de secunde.Alice incearca sa ii faca o schimbare de look,dar sa fiu sincer,cred ca e o cauza pierduta.” Dintr-un motiv aparte,fiecare celula din corpul meu ma ura pentru ceea ce spusesem,dar era prea tarziu sa retrag ce spusesem.

Lauren chicoti din nou si se apleca mai mult catre mine.”Acum….” murmura pe un ton pe care presupuneam ca ar trebui sa fie seducator.Suna ca si cum se ineca in fata mea. „Unde ramasesem?”

Isi lipi buzele de ale mele ,miscandu-le impotriva alor mele,degetele ei jucandu-se cu parul meu.Am inceput sa imi misc si eu buzele,dar fara nici un sentiment;nu era nici o convingere in actiunile mele.Buzele ei erau crapate si aveau gust de luciu de buze;erau prea artificiale,prea comune.Mi-am mutat mainile pe soldurile ei,iar brusc imaginea Bellei aparu in mintea mea.Ma intrebam cum ar fi sa ii sarut buzele sale superbe si pline,iar in urmatorul moment nu o mai sarutam pe Lauren,usuratica blonda,ci o sarutam pe Bella in mintea mea.Am tras-o mai aproape de mine si mi-am zdrobit buzele de ale ei intr-un mod pasional,facandu-i gura sa se deschide o data cu a mea,tot imaginandu-mi ca Bella era cea care era agitata sub mine.

Dar apoi Lauren s-a desprins pentru a respira,iar imaginea Bellei disparu ca si fumul.Nu stiam de ce mi-am imaginat asta,dar la naiba ,eram sigur ca nu o voiam pe Lauren.Am realizat exact cand Lauren a inceput sa bolboroseasca despre cat de uimitor a fost sarutul,folosind expresia ‘ca si’ intre fiecare cuvant;ca ma saturasem de toate usuraticele proaste.voiam ceva mai bun.O voiam pe Bella.

ACum ca respiratia lui Lauren se mai potoli,se apleca pentru inca un sarut „uimitor”.De data aceasta insa am dat-o la o parte.

Se uita insistent la mine pentru o secunda,ranita.  „Ce s-a intamplat Eddie?”

„Numele meu e Edward.” i-am spus indiferent,apoi am oftat. „Lauren,doar pleaca te rog.”

„Ce?” ea ofta. „De ce?”

„doar…doar pleaca.” i-am ordonat.

„Nu ai de gand sa vii sa imi arati usa?” ea sopti.

Am dat din cap si i-am facut semn catre usa dormitorului. „Pleaca te rog.”

Ma privi timp de cateva secunde apoi pleca fara cuvinte.Puteam sa jur ca am vazut o lacrima pe obrazul ei,dar nu imi pasa.M-am intins pe spate,mintea mea rememorand.Tocmai imi imaginasem ca o sarutam pe BellA.Ce dracu insemna asta?Nu mai patisem asa niciodata.O placeam?

Nu.Nu,nu o placeam pe Bella in felul acela…dar eram sigur,la naiba,ca eram atras de ea.Doar atractie fizica desigur.Edward Cullen nu se indragostea .Era draguta si era natural pentru mine sa fiu atras de ea,dar asta era tot.De asta nu actionam niciodata la atractie.Aveam reputatia mea pe care trebuia sa mi-o mentin.Si la urma urmei trebuia sa mentin reputatia.Si in cele din urma,ea ma ura.

Dar nici unul dintre aceste lucruri nu opri ca fata ei sa fie imaginea care ramanea in mintea mea,ducandu-ma la inconstienta si la vise cu fata cu ochii ciocolatii si cu obrajii permanent imbujorati…

Deci….

Dupa cum stiti eu voi traduce ficul A hard way to learn a lesson. Sper sa fac o treaba buna.

Pentru orice nelamurire ma gasiti la id : mady_only4nycon@yahoo.com. :*:*:*:*:*

Capitolul 7 . Truth or dare?

De indata ce eu si Alice le-am facut semn cu mana lui Rose si Emmett dupa ce au plecat de la cina,ce a fost foarte distractiva cu Emmett acolo,ne-am dus in camera de zi,unde m-am prabusit pe canapea.Alice cumva inca mai avea destula energie pentru a cotrobai prin bucatarie,bolborosind despre cum imi va face ea cea mai buna ciocolata calda,pe care am gustat o  vreodata.Am auzit o vorbind cu Esme si Calisle,care inca stateau la masa.Vorbea ceva legat de planuirea unei surprize pentru maine.
„Ugh,nu inceteaza niciodata?” am murmurat mai mult ca pentru mine.
Un chicotit catifelat imi amintea ca nu sunt singura iar ochii mei s-au deschis pentru a-l vedea pe Edward care statea intr-un fotoliu in partea opusa mie,trecandu-si o mana prin parul lui de bronz si zambindu-mi strengareste.Respiratia mea se opri pentru un moment apoi mi-am indepartat privirea de la fata sa glorioasa.De ce ma complicam si de ce ma deranja ca el statea pe un fotoliu in partea opusa mie? Nici macar nu-mi placea …uita asta…Il urasca pe tipul asta.
„Zi obositoare?” ma intreba cu o voce linistitoare.
„Nu stii nici macar jumatate din ea.” am murmurat.
„Nu esti singura persoana pe care Alice a carat -o la cumparaturi,sa stii.”Edward imi raspunse.De ce era asa fericit?
„Ei ,bine….” am ridicat din umeri.Grozava revenire Bella,am gandit sarcastic.
Edward respira adanca,se parea avea acelasi gand ca si mine.
Se asternuse o liniste ciudata in camera pana aparuse Alice cu doua cani mari de ciocolata intr-o mana.Erau ornate cu bezele topite si frisca.Trebuia sa recunosc ca aratau delicios.
„Uite Bella,!” Alice canta.”O ciocolata mortala.!”
„Mersi” i-am raspuns multumindu i.
Cu coltul ochiului l-am vazut pe Edward care ridicase o spranceana catre noi,dar l-am ignorat.Arogant,bagaret,nesimtit…
Alice vorbise acum trezindu-ma din candurile mele.”Bella,luni ai sa porti o parte din hainele ce ti le-am cumparat astazi,iar dimineata am sa iti fac eu machiajul.Baietii o sa iti cada la picioare,ai sa vezi.”
„Um…ei bine…Alice…” am inceput.
Se holba la mine,iar spre surprinderea mea,reusise sa ma sperie.Alice fata cu tepi putea arata periculos?”Bella,nu accept Nu ca raspuns.”
Prea intimidata sa ma cert in continuare,mi-am musca buza nervoasa,apoi am luat o inghititura de ciocolata,care era fara indoiala cea mai buna ciocolata pe care o gustasem vreodata.
„Wow,Alice.”am rasuflat
Alice chicoti la auzul laudei ,si lua si ea o gura de ciocolata din cana ei.
Linistea se asternu din nou,iar eu am tras cu ochiul la Edward.Se lasase moale pe fotoliul sau cu ochii inchisi. Chiar arata dragut cu ochii inchisi.OOO Doamne.Eu nu am gandit asta acum.Eu sincer,pe bune nu am gandit asta.Rusinata de gandurile mele,mi-am lasat privirea in jos si am vazut cuvintele scrise pe tricoul sau ‘Don’t hate the player- love the game’.Don’t hate the player, intr-adevar.Era un pic cam tarziu pentru asta..
„Ca veni vorba.” Alice vorbi dintr-o data.”Am planuit ceva pentru noi impreuna maine.”
Ochii lui Edward se deschisera brusc. „Ce?” ordona el.
„Eu ,tu si Bella iesim maine.Fara cearta Edward.Nu-mi pasa care fata te asteapta maine.Tu vii.”
„Unde?” am intrebat.
„Ai sa vezi.” Alice imi raspunse misterios.
„Alice.”am tipat.”Nu e corect.”
„Nu Alice,nu e.” Edward tipa. „Ce ii voi spune acelei blonde?”
„Vrei sa spui ca nu ii stii nici numele?” Alice parea dezgustata.”Nu te inteleg Edward.” Ea ofta. „Ei bine,nu conteaza.Spunei acelei blonde ca te vei vedea cu ea mai tarziu dupa-amiaza,vom termina pana atunci.Si-a termina ciocolata apoi s-a ridicat in picioare.”Eu merg la somn.Ne vedem maine dimineata.”Si apoi disparu inainte ca sa avem ocazia sa ne mai impotrivim.
Si eu imi terminasem ciocolata si stateam intr-o pozitie ciudata. „Ugh..”
Edward se ridicase in picioare si se indrepta in sus pe scari.
Am ezitat o secunda,apoi se uita in spate si ma striga. „Vii si tu sau ce?”
Jumatate de ora mai tarziu facusem dus si ma asezasem pe canapeaua confortabila din nou.Nu era pregatita inca sa dorm asa ca m-am intins dupa geanta mea de unde mi-am scos o copie a cartii „Wuthering Heights si o veioza pentru citit.
Am inceput sa citesc pana cand vocea lui Edward ma trezise din ganduri.”Hey Swan….”
M-am uitat in sus „Ce?” am raspuns pe un ton intepat.
El imi zambi. „Adevar sau provocare?”
„Nu multumesc.” i-am raspuns inainte de a ma intoarce la citit.
„Laso!” Edward murmura.
„Am inchis cartea fortat,apoi am aruncat-o jos pe podea. „Bine atunci Cullen,adevar!”
El imi zambi din nou,dar de data asta victorios.”Cat de ‘departe’ ai reusit sa ajungi?”
OH Doamne.Orice dar nu intrebarea aia.M-am decis sa mint. „Cel mai departe.”
Edward marai.”Esti o mincionoasa nasoala Swan.Nu ai avut nici un prieten niciodata,asa e?”
„Si ce conteaza?” i-am raspuns.
El isi ridicase o spranceana,credea ca e mai bun decat mine.Vom vedea asta.
„Bine atunci Cullen.Adevar sau provocare.”
„Provocare.” spuse mandru.
La naiba.”Te provoc….” m-am uitat prin camera cautand  ceva care sa ma ajute,cand deodata mi-am adus aminte de o provocare despre care vorbeau cativa la scoala. „sa bei orice iti dau  eu.”
„Cat timp nu e otrava” raspunse calm.
„Nu-ti face griji.” i-am zis „Nu ma aplec la nivelul tau.” M-am dat jos de pe canapea si am coborat repede scarile inainte ca el sa imi zica ceva ce m-ar durea.
Am intredeschis usa bucatariei pentru a vedea daca parintii lui Edward s-au dus in pat sau nu,si din fericire da.Am aprins becul si am deschis un dulapior pentru a vedea o cutie de mancare si de biscuiti uscati.L-am inchis si am deschis urmatorul dulapior,si urmatorul ……si urmatorul.
Apoi am dat de dulapiorul care parea promitator..Zambind draceste,am ridicat capaul de la sticla de ueli de masline,apoi turnand ulei intr-un pahar gol,doar cat sa ii acopere fundul.Am pus sticla de ulei la loc in dulapior apoi cautam o sticla desfacuta de Whisky.am desfacut capacul si am scapat putin ulei de masile.Asta nu era prea inventiv pana acum,ce altceva mai puteam pune inauntru?
Am deschis usa frigiderului si gasisem niste crema,putin uscata la suprafata dar care mirosea oribil.Wow,cineva cred ca ma veghea acum si imi oferea tot ce aveam nevoie.Am adaugat crema si apoi niste suc de lamaie pe care il descoperisem in frigider.
Pe urma vazusem un dulapior pe care nu il deschisesem pana acum.Era dulapul cu sosuri,si am inceput sa adaugat totul spre a face un amestec cat mai dezgustator:Sos extra picant de chilli,piure de usturoi si rosii,otet,sos pentru gratar,sos Tabasco.Amestecul luase o culoare ciudata de maro asa ca am adaugat niste mancare galbena pentru a ii schimba culoarea putin intr-un rosu caramiziu.Am ridicat paharul putin pentru a mirosi,iar mirosul imi facea greata.Era perfect.
Am asezat totul la loc,intr-o perfecta ordine,si am luat un al 2 lea pahar pe care l-am umplut cu apa pentru orice eventualitate.Incepea sa imi para rau ca il fortam pe Edward sa bea asta.
„Ti-a luat ceva timp.” el comenta in timp ce inchideam usa in spatele meu.In acel moment toata vina pe care o simteam disparu;el merita asta.
„Stiu” i-am raspuns usor oferindu-i paharul.S-a intins peste pat pentru a aprinde veioza pentru a putea vedea lichidul din pahar,incercand sa iti tina fata perfect inexpresiva,
M-am asezat la capatul patului apoi ridicandu-mi genunchii pentru a imi putea sprijini barbia pe ei.Apoi i-am zambit. „Haide,bea!”
Imi zambea cu superioritate apoi se uita atent la lichid.Nasul sau se stramba in dezgust ,dar mai apoi isi ridica paharul pe care il ciocnea cu cel cu apa din mana mea „noroc” murmura inainte de a duce paharul la gura.
Priveam cum lichidul curgea printre buzele sale intre deschise ,luptandu-se cu nevoia sa de a varsa.Aproape imediat fata lui se stramba iar el isi departa paharul de buzele sale,punandu-l langa pat apoi murmurand dupa apa.Zambindu-i i-am dat paharul cu apa iar acesta se mentinea pe buzele mele in timp ce il priveam cum bea jumatate de pahar dintr-o inghititura.
„Nu mai esti asa dur acum,asa e?” am remarcat.
Edward ma privea insistent. „Ce dracu ai pus in aia?”
„Oh..” am ridicat din umeri. „Un pic de aici,un pic de acolo…”
„Adevar sau provocare?” el incepu din nou,avea o privire ingustata.
Am inghitit in sec;aveam impresia ca orice as alege,era ceva ce sigur m-ar fi omorat.
„De fapt sunt obosita acum” i-am spus in timp ce ma dadeam jos de pe pat iar apoi ma indreptam catre canapeaua.”Jocul s-a terminat.”
„Bella.” marai el ,spunandu-mi pe numele meu pentru prima data.”Bea restul amestecului asta.” si imi intinse paharul.
M-am uitat la el cu o spranceana ridicata. „Ugh…de ce?”
„Ca sa ma asigur ca nu m-ai otravit adineauri.”
Eram gata sa refuz cand mi-a venit o idee.Nu ar fi amuzant daca l-as bate pe Edward Cullen la propriul sau joc?Am baut o gramada de lucruri scarboase in viata mea(oricine a locuit cu Charlie si gatitul sau oribil s-a confruntat cu asa ceva).Eram destul de sigura ca puteam inghiti aia fara sa o gust.”Bine atunci” apoi am luat paharul din mana lui Edward.
Ma privea uimit in timp ce imi dadeam capu pe spate si am inghitit ultima parte din bautura.Ugh.Are gustul la fel de oribil precum mirosul.Gustul de chilli imi ardea gatul iar cel de crema expirata imi strepezea limba.Am lasat paharul jos iar mai apoi am terminat restul de apa.Pe urma l-am privit pe Edward si am ridicat din umeri.
El ofta,evident era socat.
„Nu-mi dau seama de ce te plangeai asa de mult.” i-am spus. „Noapte buna!” Apoi m-am intins peste el pentru a ajunge la intrerupator si sa inchid veioza,pentru ca el sa nu ma vada in intuneric cum imi ridicam umerii razand victorioasa.
Bella Swan 1 . Edward Cullen 0

E.p.o.v.
Am mai ramas treaz aproape jumatate de ora dupa ….jocul nostru interesant de adevar sau provocare.Nu imi puteam scoate din minte imaginea cu Bella inghitind restul amestecului ala gretos. fara ca macar sa clipeasca.Nu puteam sa imi imaginez ca putea sa il dea pe gat atat de usor.Nu mi-o puteam imagina pe Bella beand shoturi in timpul liber,cum naiba putea sa dea pe spate capul si sa bea asa?
Acum era multumita de ea,reusise sa bea ce eu nu puteam.Dar nu puteai da vina pe mine,era cel mai scarbos lucru pe care il bausem vreodata.Pana si ficatul gatit o data de o matusa de a mea avea un gust mult mai bun decat……aia.Eram disperat sa stiu ce a pus acolo,dar cred ca nu voi afla niciodata.Ugh,viata era asa o curva.
Deodata un murmur slab ma facuse sa sar din pat.M-am uitat imprejur,inainte sa realizez ca era Bella,care vorbea in somn.Mi-am inabusit un ras privind-o cum isi misca mana.
„Nu,Alice” ea murmura somnoroasa. „Nu alte magazine.Avem suficiente esarfe”
Mi-am pus fata in perna razand.Alice nu avea niciodata suficiente esarfe.
„Nu.” repeta mai tare acum. „Nu bea aia,e pentru Edward.”
Eram incantat ca ma strigase pe nume,era numele meu mic.Am dat din cap nervos.De ce eram asa incantat ca imi spuse numele in somn?Vorbea despre cum sa ma otraveasca ,pentru numele lui Dumnezeu!Daca nu ar fi baut si ultima parte din amestec,nu m-ar fi mirat daca nu m-ar fi otravit deja.
Am oftat si m-am intors pe o parte,sperand ca pot avea parte de un somn decent inainte ca sacaitoarea mea sora sa ma trezeasca in zorii zilei ,pentru a ma cara pe mine si pe Swan intr-un loc misterios.

***************************

„Alice,te rog.”Bella tipa.”De ce nu ne spui?”
„Pentru ca,Bella,asta ar strica surpriza.” Alice raspunse de parca ar fi fost evident raspunsul.
Am vorbit. „Serios Alice,esarfele de legat la ochi sunt absolut necesare?”
Alice ofta dar nu raspunse.
Am simtit-o pe Bella cand s-a asezat pe scaun langa mine,oftand la fel de frustrata ca si mine.
„Cat mai e pana ajungem acolo?” am intrebat sperand ca aceasta va fi o intrebare la care ar fi binevoit sa ne raspunda.Intre timp puteam sa mai imi strecor privirea pe sub esarfa ,fara ca Alice sa observe.
„Aproape cinci minute.Edward” Alice raspunse. „Si sa nu te gandesti sa iti dai esarfa jos.”
Am marait.
„Pot sa imi dau seama de lucrurile astea.”Alice raspunse incet.
„Hey,Bella?” am intrebat incet pentru ca Alice sa nu ne auda.
„Ce?” ea parea surprinsa pentru ca ma adresasem ei intr-un mod civilizat.
„Crezi ca poti sa faci mai multa bautura din aia pentru Alice?”
Bella nu raspunse,pentru un moment,m-am gandit ca se gandea la ce ii spusesem,dar apoi mana ei ma lovi in spate peste cap.Am marait.
„Despre ce soptiti voi doi acolo?” Alice ne intreba,”Nu-mi place cand faceti asta”
„Nu stiu la ce te referi Alice.” i-am raspuns inocent.
Nu era nevoie sa imi scot esarfa pentru a putea sa ii simt privirea amenintatoare pe care mi-o trimetea de pe scaunul soferului din Mercedesul lui Carlisle.Ei bine,nu o lasam sa imi conduca bebelusul nu?
Dupa cele 5 minute,am simti cum masina s-a oprit,iar Alice iesise din masina.Am asteptat nerabdator pana cand usa Bellei se deschise.
„Nu iti scoate esarfa” am auzit-o pe Alice ordonand pe sub respiratie.
Usa Bellei se inchise ,apoi se deschise a mea.Alice ma ajutase sa cobor si ma aseza langa Bella.
„In regula” Alice vorbi,”puteti sa va scoateti esarfele acum.”
Am dat jos materialul negru ce imi acoperea ochii si am orbit pentru un moment din cauza luminii.Numai atunci ochii mei au inceput sa se concentreze si m-am uitat pe semnul care imi arata locul unde ne adusese Alice.
„Alice!” Bella tipa atunci cand ochii ei s-au adaptat la lumina.”Te rog spune-mi ca nu esti serioasa.”